Liderul de la Kremlin vrea restul Donbasului înainte de a reveni la negocierile de pace
Președintele rus Vladimir Putin va reveni la negocierile de pace doar atunci când va obține restul teritoriului Donbasului, aflat în prezent sub controlul Ucrainei, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată de Kremlin.
Potrivit agenției, citate de UNIAN, ar fi vorba despre 11% din teritoriul Donbasului, pe care liderul de la Moscova ar vrea să îl prezinte pe plan intern drept „o victorie”. De cealaltă parte, Ucraina a declarat că nu va ceda Rusiei alte teritorii. Totuși, înghețarea conflictului de-a lungul actualelor linii ale frontului ar putea constitui baza unui acord de pace, se arată în articol.
Între timp, o altă sursă a declarat că Statele Unite speră că acordul privind motorina rusească, anunțat săptămâna trecută, ar putea contribui la reluarea negocierilor trilaterale. În timpul unei întâlniri cu negociatorii ucraineni la Miami, Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, le-ar fi cerut acestora să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, subliniind că aceasta este o solicitare a administrației americane.
„Ideea era că SUA ar putea să se adreseze din nou Rusiei și să spună: 'Vedeți, ucrainenii au încetat atacurile, iar noi v-am oferit acest acord. Acum este rândul vostru să faceți ceva'”, a declarat sursa citată.
Presiunile SUA asupra Ucrainei
UNIAN relatează că, în ziua precedentă, președintele SUA a declarat că, aparent, Putin dorește să încheie un acord de pace și că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar „trebui convins” să își dorească și el încheierea unui acord.
Jurnaliștii l-au întrebat pe Trump dacă Ucraina și Rusia și-au dat într-adevăr acordul pentru respectarea unui armistițiu energetic, așa cum afirmase el. Liderul de la Casa Albă a răspuns: „Au ajuns la un acord. Știți de ce? Pentru că le-am spus: 'Trebuie să fiți de acord'. De aceea”.
Potrivit publicației The Kyiv Independent, citată de UNIAN, reprezentanți ai administrației Trump ar fi telefonat unor oficiali ucraineni și i-ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații secrete și a programului PURL, prin care aliații NATO finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina, dacă Kievul va continua atacurile asupra infrastructurii energetice rusești.
Moscova urmărește să-și reducă izolarea internațională
Președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a-și consolida poziția politică internă, în timp ce Moscova urmărește să-și reafirme statutul de partener al Washingtonului, consideră experții invitați la emisiunea „În Context”, de la Moldova 1.
Politologul Cătălin-Gabriel Done consideră că presiunile legate de schimbul de informații pot influența dezbaterea privind organizarea alegerilor în Ucraina. În opinia sa, SUA încearcă „să joace o carte” care ar putea crea o situație paradoxală: Ucraina, țara atacată de Rusia, riscă să fie făcută responsabilă pentru dificultățile de pe front și pentru faptul că Washingtonul nu a reușit să încheie războiul în termenele promise de Trump.
Politologul subliniază că o eventuală apropiere diplomatică între Washington și Moscova i-ar putea permite Rusiei să-și reducă izolarea internațională. Miza nu se limitează însă la câștigurile economice. Totodată, eventualele înțelegeri dintre Washington și Moscova în sectorul energetic nu trebuie interpretate drept dovadă a existenței unei alianțe strategice.
Expertul în securitate Andrei Curăraru consideră că declarațiile lui Trump despre livrările de petrol rusesc către Statele Unite și despre o încetare a focului în sectorul energetic reprezintă „un artificiu înainte de alegeri”.
„Această încetare a focului pe sistemul energetic ar trebui să țintească bursele care reacționează la declarațiile lui Donald Trump, să reducă artificial aceste prețuri și astfel să vorbească despre o perspectivă pozitivă în tot ce înseamnă prețurile la benzinăriile din SUA”, a estimat expertul.
Curăraru menționează însă că atribuirea creșterii prețurilor la carburanți exclusiv războiului ruso-ucrainean nu reflectă întreaga complexitate a situației. În opinia sa, conflictul din Golf și perturbarea rutelor de transport al petrolului contribuie semnificativ la scumpirile de pe piețele internaționale.
CITIȚI ȘI:
