Consiliul Electoral al Găgăuziei a aprobat buletinul de vot pentru alegerile bașcanului: Ordinea celor opt candidați
Alegătorii din Găgăuzia vor ieși la urne pe 15 noiembrie pentru a-și alege bașcanul și deputații regionali. Pentru funcția de guvernator al Găgăuziei candidează opt persoane, iar Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a stabilit deja ordinea acestora în buletinul de vot.
Unii s-au poziționat deschis ca proruși, alții au susținut referendumul neconstituțional din 2014, însă toți spun că își doresc bunăstare pentru etnia găgăuză.
Teleradio-Moldova vă prezintă candidații care vor să conducă autonomia găgăuză, conform ordinii acestora din buletinul de vot.
1. FIODOR GAGAUZ
Prima poziție în buletinul de vot pentru alegerile bașcanului Găgăuziei o va ocupa Fiodor Gagauz, înaintat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Fiodor Gagauz, în vârstă de aproape 68 de ani, este un politician și jurist originar din satul Gaidar, UTA Găgăuzia, care a activat, până în 2002, în structurile Ministerului Afacerilor Interne, unde a obținut gradul de colonel de poliție.
Anterior, Gagauz a activat ca deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și a condus Departamentul afacerilor interne din cadrul Comitetului executiv regional, iar începând cu anul 2001, predă la Universitatea de Stat din Comrat, la Facultatea de Drept.
Ulterior, acesta a deținut mai multe mandate consecutive de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ca membru al fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
În timp ce era deputat socialist la Chișinău, acesta a trimis, în 2015, prin intermediul mișcării obștești „Edinaia Gagauzia” (Găgăuzia Unită - n.r.) pe care o conduce, o cerere la Moscova prin care solicita 1.2 milioane de ruble.
Potrivit Rise Moldova, suma de 997 de mii de ruble trebuia să vină direct din bugetul Moscovei pentru a cumpăra un inventar complet de 35 de poziții de obiecte de cult (potire aurite, cruci, candele) destinate Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Copceac.
Un scenariu similar a avut loc și în 2014, când a cerut bani pentru o biserică din Comrat. Ulterior, acesta a promovat un proiect de lege prin care aceste obiecte să fie scutite de taxe vamale la import.
Gagauz a fost unul dintre cei care au sprijinit referendumul din 2 februarie 2014 din Găgăuzia, declarat ilegal de către autoritățile de la Chișinău. La acel referendum, majoritatea participanților s-au pronunțat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan și pentru dreptul regiunii la autodeterminare externă în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde statalitatea. În scurt timp, în baza unui referendum similar organizat în Crimeea, Rusia a anexat ilegal acest teritoriu ucrainean.
Prin mișcarea „Edinaia Gagauzia” pe care o conduce, Fiodor Gagauz pledează pentru transformarea Republicii Moldova într-o federație, în care regiunea transnistreană și UTA Gagauz Yeri ar avea calitatea de subiecți, un scenariu promovat și de autoritățile de la Kremlin.
2. ALEXANDR STOANOGLO
Potrivit deciziei Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, pe poziția a doua va figura candidatul independent Alexandr Stoianoglo, actual deputat al fracțiunii Blocului „Alternativa”.
Alexandr Stoianoglo este jurist și politician de etnie găgăuză și fost procuror general al Republicii Moldova.
Pentru prima dată, acesta a ajuns deputat în Parlament în 2009, pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). A obținut un nou mandat în 2010, iar până în 2014 a condus Comisia parlamentară pentru securitatea statului, apărare și ordine publică.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Alexandr Stoianoglo nu a fost inclus pe lista PDM și, prin urmare, nu a candidat pentru un nou mandat. La 19 ianuarie 2015, a anunțat că părăsește PDM. El a explicat plecarea prin dezacordul față de politica partidului în raport cu autonomia găgăuză. În aceeași zi, a anunțat că intenționează să candideze independent la funcția de bașcan.
Acasta a fost a doua sa tentativă de a ocupa această funcție, după ce la alegerile din 2006 obținuse 6.025 de voturi, echivalentul a 10.58%, ceea ce l-a clasat pe locul al treilea. Scorul obținut în 2015 a fost și mai mic: 3.174 de voturi sau 4.98%, fiind al șaselea din cei zece candidați.
În 2019, Alexandr Stoianoglo a fost numit procuror general al Republicii Moldova, fiind suspendat în octombrie 2021 și reținut în cadrul unor dosare penale în care a fost acuzat de abuz de putere, corupție pasivă și fals în declarații. Cazul a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce Stoianoglo a reclamat încălcarea unor drepturi, inclusiv a libertății de exprimare și a libertății de circulație.
La 26 septembrie 2023, Stoianoglo a fost eliberat din funcția de procuror general prin decret prezidențial. Iar în februarie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a achitat în dosarul în care era acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu, în legătură cu plata unei indemnizații de concediere acordate fostului șef al PCCOCS. Procuratura Anticorupție a contestat decizia, însă în iulie 2026 Curtea de Apel Centru a menținut hotărârea primei instanțe.
La sfârșitul lunii iunie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus și încetarea unui alt dosar în care Stoianoglo era acuzat de încălcarea inviolabilității vieții personale a fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.
Lui Stoianoglo i-au fost imputate legături Veaceslav Platon, un controversat om de afaceri, după ce a contribuit la eliberarea acestuia din penitenciar. La scurt timp, Platon a fugit din R. Moldova.
În 2024, Alexandr Stoianoglo a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, având susținerea Partidului Socialiștilor. Acesta s-a pronunțat împotriva referendumului republican privind integrarea europeană, afirmând, în același timp, că susține procesul de aderare la Uniunea Europeană.
În prezent, Alexandr Stoianoglo încearcă pentru a treia oară să obțină funcția de bașcan al Găgăuziei.
3. CORNELIU DUDNIC
Locul trei în buletinul de vot îi revine unui alt candidat independent, Corneliu Dudnic, fost deputat democrat și campion la judo.
Acesta s-a numărat printre susținătorii referendumului organizat în Găgăuzia în februarie 2014, declarat ulterior neconstituțional de autoritățile de la Chișinău. În cadrul plebiscitului, locuitorii regiunii au fost consultați cu privire la autodeterminarea regiunii în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea.
În perioada mandatului de deputat, pe care l-a obținut în septembrie 2015, pe lista supleantă a Partidului Democrat din Moldova (PDM), după demisia lui Vladimir Plahotniuc, Dudnic a avut mai multe luări de poziție privind drepturile minorităților și statutul limbii ruse. De asemenea, a făcut declarații pe teme identitare și geopolitice, inclusiv în contextul unor eventuale scenarii privind Unirea Republicii Moldova cu România.
Pe lângă activitatea politică, Cornel Dudnic a activat în mediul privat și figurează ca fondator al unor companii cu activități în domenii precum comerțul cu produse alimentare și agricole și transportul. Numele său a apărut și în contextul unor verificări și litigii în raport cu Autoritatea Națională de Integritate, unele dintre aceste cazuri fiind contestate sau soluționate ulterior în instanțele de judecată.
Înainte de activitatea politică, a fost sportiv profesionist, deținând titlul de Maestru în sport și fiind membru al lotului național al Republicii Moldova la judo. După schimbarea conducerii Federației Moldovenești de Judo, în martie 2015, Corneliu Dudnic a fost ales vicepreședinte al Federației.
Anterior, în perioada 2013–2014, a fost membru al Comitetului Executiv al Găgăuziei și a condus Direcția dezvoltare regională și construcții.
Cornel Dudnic a absolvit Colegiul Republican de Informatică și Universitatea de Stat din Moldova, susținând licența în Științe economice, iar la Academia de Administrare Publică a urmat studii de masterat în Administrare publică.
4. IVAN KÎLCIC
Locul al patrulea îi revine lui Ivan Kîlcic, vicepreședintele Partidului Popular Găgăuz.
Kîlcic este originar din Georgia, fiind născut la 24 octombrie 1966 în orașul Suhumi. De profesie inginer-mecanic, acesta locuiește în prezent la Comrat.
Candidatul a mai participat la scrutinele din regiune. În 2021, a candidat independent pentru un mandat în Adunarea Populară a Găgăuziei, în circumscripția nr. 3 din Comrat. În primul tur a acumulat 150 de voturi (10.79%), clasându-se pe locul al treilea, iar la alegerile repetate a obținut 103 voturi (8.16%).
Potrivit declarației de avere depuse la alegerile din 2021, pentru perioada 2019-2020, familia lui Ivan Kîlcic a raportat venituri de 42.200 de lei de la o întreprindere cooperatistă și 15.000 de lei obținuți în calitate de titular de patentă. La acel moment, Kîlcic figura în documente drept șomer.
În septembrie 2026, acesta a fost desemnat candidat la funcția de bașcan de către Partidul Popular Găgăuz, formațiune în care deține funcția de vicepreședinte. Liderul partidului, Nicolai Dudoglo, l-a prezentat drept „candidatul poporului”.
Partidul Popular Găgăuz a fost înregistrat de Agenția Servicii Publice la 4 martie 2025. Președintele formațiunii, Nicolai Dudoglo, a candidat de patru ori la funcția de bașcan – în 2006, 2010, 2015 și 2023.
La alegerile din 2006 și 2010, Dudoglo a ajuns în turul al doilea, fiind învins de Mihail Formuzal. În 2015, s-a clasat pe locul al doilea, după Irina Vlah, iar în 2023 a obținut 9% din voturi, clasându-se pe locul al cincilea.
La scrutinul din acest an, Nicolai Dudoglo și-a anunțat candidatura pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.
5. PETRU VLAH
Pe poziția a cincea se va regăsi fostul deputat Petru Vlah, candidatul Partidului „Noua Opțiune Istorică”.
Petru Vlah are 56 de ani și este originar din Comrat. A fost consilier municipal în Comrat, deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei în perioada 2008–2010 și deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), între 2010 și 2014.
În 2018, a ocupat funcția de director executiv al companiei publice regionale Gagauziya Radio Televizionu (GRT).
În august 2025, Vlah s-a alăturat partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR Moldova) și a candidat pe lista formațiunii la alegerile parlamentare din septembrie, de pe poziția a cincea.
Inițial, în septembrie 2026, Petru Vlah și-a anunțat intenția de a candida independent la funcția de bașcan. La începutul lunii octombrie, acesta a renunțat la această opțiune, iar pe 2 octombrie a fost desemnat candidat de Partidul „Noua Opțiune Istorică”.
6. IVANNA KOKSAL
Ivanna Koksal candidează independent la funcția de bașcan al Găgăuziei.
În vârstă de 48 de ani, Koksal este originară din satul Cazaclia și are studii filologice. A activat în jurnalism, inclusiv în conducerea companiei publice regionale Gagauziya Radio Televizionu (GRT), și a fost consilieră a fostului bașcan Mihail Formuzal.
Koksal a deținut două mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, iar între anii 2019 și 2025 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind aleasă pe listele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și, ulterior, pe cele ale Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
Din această poziție, s-a numărat printre criticii activi ai guvernării de la Chișinău, inclusiv în privința politicilor de sprijin acordat Ucrainei.
După ce socialiștii au decis să îl susțină pe Fiodor Gagauz la funcția de bașcan, aceasta a anunțat că va candida independent la conducerea Găgăuziei. Ulterior, Koksal l-a criticat pe liderul PSRM, Igor Dodon, susținând că partidul i-ar fi analizat candidatura fără acordul său.
7. SERGHEI ANASTASOV
Serghei Anastasov, aflat pe poziția a șaptea în buletinul de vot, are 62 de ani și conduce municipiul Comrat din anul 2015, fiind la al treilea mandat de primar.
El a fost ales inițial din partea Partidului Nostru, în 2019 a candidat cu susținerea socialiștilor, iar în 2023 a obținut un nou mandat din postura de candidat independent.
Înainte de a prelua conducerea primăriei, Anastasov a activat în mediul de afaceri, în domeniul producției de mobilă.
În fruntea administrației municipale, a promovat proiecte de infrastructură și a colaborat cu parteneri externi, inclusiv din Uniunea Europeană, România și Turcia.
În relația cu autoritățile de la Chișinău, Anastasov a adoptat o abordare diferită de cea a conducerii autonomiei din ultimii ani. Acesta a menținut un dialog constant cu administrația centrală, inclusiv cu președinta Maia Sandu, și s-a pronunțat deschis în favoarea integrării europene a Republicii Moldova.
Anastasov și-a anunțat candidatura la funcția de bașcan pe 25 septembrie, invocând experiența sa administrativă și necesitatea dezvoltării economice a regiunii.
8. OLEG GARIZAN
Oleg Garizan, în vârstă de 55 de ani, este ultimul candidat de pe buletinul de vot.
Acesta este originar din satul Copceac, localitate pe care a condus-o în perioadele 1999–2009 și, ulterior, din 2015 până în prezent.
Garizan este absolvent al Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova și a activat anterior în învățământ și cercetare.
Între anii 2009 și 2014, Oleg Garizan a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor.
El a mai candidat la funcția de bașcan în 2015, când a obținut 5.11% din voturi.
În trecut, Garizan a susținut inițiative controversate în raport cu Chișinăul, inclusiv plebiscitele organizate în Găgăuzia în anul 2014, declarate ilegale de autoritățile centrale.
În actuala campanie electorală, acesta pledează pentru protejarea limbii și culturii găgăuze, precum și pentru dezvoltarea localităților, subliniind că Republica Moldova este patria găgăuzilor.
Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie. În aceeași zi, locuitorii autonomiei îi vor alege și pe cei 35 de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei.
În competiția electorală s-au înscris 135 de candidați: 42 sunt desemnați de partide politice (31.1%), iar 93 candidează independent (68.9%).
Alegătorii își vor putea exprima opțiunea în cadrul a 67 de secții de votare.
Potrivit datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor, în UTA Găgăuzia erau înregistrați, la 9 septembrie,129.243 de cetățeni cu drept de vot.
CITIȚI ȘI:
