R. Moldova cere UE 30 de ani de tranziție la vânzarea pământurilor. Expert: „Este cea mai mare solicitare de până acum”
Închiderea capitolelor de negociere cu Uniunea Europeană va depinde de capacitatea autorităților de a implementa reformele și de a demonstra că pot aplica legislația europeană, afirmă expertul în politici publice Andrei Curăraru. Printre derogările importante solicitate de Chișinău se numără o perioadă de tranziție de 30 de ani, în care să fie menținute restricțiile la vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini.
Andrei Curăraru a menționat că, în cadrul negocierilor legate de economie și competitivitate, discuțiile se referă la facilitarea accesului cetățenilor Republicii Moldova la piața muncii din străinătate, simplificarea exportului de servicii, atragerea investițiilor în țară, precum și armonizarea sistemelor de impozitare și a regimurilor speciale.
„Republica Moldova are ce negocia. Am cerut o excepție de 30 de ani la vânzarea pământului arabil către cetățenii străini. Este cea mai mare solicitare făcută până acum. Alte state, precum Polonia sau România, au primit șapte sau 12 ani în aceste negocieri”, a declarat expertul în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Curăraru a amintit despre informațiile false răspândite în spațiul public înaintea referendumului din octombrie 2024, potrivit cărora aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar determina automat liberalizarea vânzării terenurilor agricole către cetățenii străini.
„Aceasta nu se va întâmpla foarte curând, cel mai degrabă peste o generație, dacă vorbim despre 30 de ani”, a declarat Curăraru.
Perioadele de tranziție la achiziționarea terenurilor agricole de către cetățenii străini nu sunt o premieră în procesul de extindere a Uniunii Europene, menționează expertul. Alte state au negociat și condiții speciale de aprobare a tranzacțiilor de către autoritățile naționale.
În România, de exemplu, anumite tranzacții care vizează suprafețe mari pot necesita aprobarea Ministerului Agriculturii. Astfel de restricții au fost utilizate pentru a limita achizițiile speculative și a apropia treptat prețurile terenurilor agricole de media europeană.
Nu există o garanție că Republica Moldova va reuși să negocieze o perioadă de tranziție de 30 de ani, însă expertul este încrezător că termenul va fi suficient de lung.
„În același timp, juriștii spun că există opt-nouă modalități [prevăzute la liberalizarea vânzări terenurilor], prin donații, prin deschiderea de SRL-uri comune cu moldoveni. Nu vedem să se rupă mulți investitori străini să o facă”, a declarat acesta.
Andrei Curăraru a subliniat că problema trebuie abordată prin instrumente juridice clare, inclusiv prin eliminarea lacunelor legislative care ar putea permite eludarea restricțiilor. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să se pregătească pentru momentul în care terenurile agricole vor deveni mai atractive pentru investitorii străini, iar subiectul nu va mai fi folosit ca „sperietoare”.
Parcul IT și facilitățile pentru companii
Republica Moldova a început alinierea la standardele europene înaintea deschiderii oficiale a negocierilor pe clustere, iar unul dintre angajamente este să renunțe la regimurile fiscale speciale.
„Deja implementam anumite lucruri, și lucruri nu tocmai plăcute. De exemplu, trebuie să renunțăm la un proiect de succes al Republicii Moldova, care este parcul IT. Noi am cerut ca, după ce intrăm în Uniunea Europeană, încă șase ani acesta să mai funcționeze, însă nu putem să avem regimuri speciale, care nu există în Uniunea Europeană”, a explicat Curăraru.
În paralel, Republica Moldova trebuie să alinieze la standardele europene sute de reglementări privind proprietatea intelectuală, cercetarea și participarea la programe internaționale. Aceste schimbări ar urma să contribuie la creșterea competitivității economiei, la recunoașterea mai ușoară a diplomelor și la facilitarea circulației bunurilor și serviciilor pe piața europeană.
Pe lângă parcurile IT și terenurile agricole, Republica Moldova negociază și modul în care vor fi aplicate anumite cerințe în domeniul bancar. În Uniunea Europeană, depozitele bancare sunt garantate în limita a 100.000 de euro, iar apropierea de acest nivel trebuie realizată astfel încât să nu pună o presiune excesivă asupra băncilor din Republica Moldova și să ducă, ulterior, la majorarea tarifelor pentru clienți.
„Este bine pentru mine, ca și consumator – 100.000 de euro ar fi garanția că banca îți returnează oricum depozitul, chiar dacă se întâmplă ceva cu ea. Republica Moldova negociază însă o perioadă în care se va trece la aceste plafoane, pentru a nu pune prea mare presiune asupra băncilor, care să rezulte ulterior în tarife mai mari”, a explicat expertul.
Negocieri finalizate până în 2028
Republica Moldova își propune să deschidă toate grupurile de capitole până la sfârșitul anului 2026, iar până în 2028 să finalizeze negocierile. Un indicator important va fi raportul de extindere al Comisiei Europene, așteptat la sfârșitul lunii octombrie. Curăraru consideră că evaluarea va fi pozitivă, inclusiv în contextul deblocării unei noi tranșe din Planul de Creștere.
Deschiderea noilor clustere ar putea ajuta Republica Moldova să obțină acces la mai multe fonduri europene de preaderare, sub formă de granturi. Totuși, parcursul nu este lipsit de riscuri, iar unele obstacole ar putea apărea din motive care nu țin direct de Chișinău. Și dacă deschiderea clusterelor are, în special, o semnificație politică, închiderea lor presupune demonstrarea unor rezultate concrete, menționează Andrei Curăraru.
„Noi trebuie să știm să implementăm aceste legi pe care le aplicăm. Cu siguranță că închiderea lor [clusterelor] va dura, nu vorbim despre o închidere imediată. Acum chiar negociem și trebuie să negociem astfel încât intrarea în Uniunea Europeană să fie, până la urmă, plăcută și înțeleasă de cetățeni”, a afirmat expertul.
Alegerile din UE și decizia finală de aderare
Termenul avansat pentru finalizarea negocierilor este legat și de contextul politic european. În următorii ani sunt programate alegeri în mai multe state membre, iar creșterea popularității partidelor de extremă dreapta, care se opun extinderii Uniunii Europene, ar putea schimba atitudinea unor guverne față de aderarea Republicii Moldova.
„Ne-am pus acest obiectiv pentru că în 2030 urmează să fie o alegere mare în Parlamentul European și nu știm dacă următorul Parlament European ar fi la fel de deschis față de Republica Moldova cum este acum. Procesul de negociere, în sine, nu este foarte mult afectat de deciziile politice, mai degrabă deschiderea lor. Iar în 2028 ne propunem să închidem aceste negocieri”, a declarat expertul.
Pe plan intern, continuarea negocierilor presupune stabilitate politică și susținere pentru reformele necesare integrării europene. Curăraru consideră că partidele care se declară proeuropene ar trebui să sprijine adoptarea legislației legate de acquis-ul comunitar, indiferent de disputele politice.
„Cine nu-și dorește să se angajeze la muncă în Europa cu pașaportul Republicii Moldova? Cine nu-și dorește să fie mai ieftin să accesezi fonduri sau ca Republica Moldova să primească acest ajutor în continuare din partea Uniunii Europene, foarte generos, și unul pe care nu l-am primit dacă nu am fi avut acest statut de candidat”, a punctat expertul.
În Republica Moldova, majoritatea parlamentară este în prezent relativ stabilă, însă expertul consideră că ar fi utilă o colaborare politică mai largă. În eventualitatea unor coaliții după viitoarele alegeri, acestea ar trebui să poată demonstra Bruxelles-ului că autoritățile sunt capabile să își îndeplinească angajamentele.
Patru din cele șase clustere, deschise
Procesul de aderare la UE cuprinde 33 de capitole de negocieri, grupate în șase clustere. Republica Moldova a deschis patru dintre acestea: Clusterul I – Valori fundamentale (15 iunie), Clusterul VI – Relații externe (14 iulie), Clusterul II – Piața internă și Clusterul III – Competitivitate și creștere incluzivă (ambele la 13 octombrie).
Împreună acestea includ 24 dintre cele 33 de capitole de negocieri. Mai rămân să fie deschise Clusterul IV – Agenda verde și conectivitate sustenabilă și Clusterul V – Resurse naturale, agricultură și coeziune.
Pe 28 octombrie, Republica Moldova va primi foaia de parcurs pentru aderarea la UE, alături de Ucraina, Muntenegru și Albania, în care vor fi precizate acțiunile pe care mai trebuie să le realizeze în parcursul de aderare.
Bruxelles-ul a decis să acorde acest document Chișinăului în semn de motivare pentru îndeplinirea a 95% dintre angajamentele asumate în cadrul Planului de Creștere, după ce a anunțat, la 5 octombrie, alocarea următoarei tranșe, în valoare de 157 de milioane de euro.
CITIȚI ȘI:
