Proces decizional netransparent în universități: 7 din 10 instituții nu au o rubrică dedicată hotărârilor Senatului
Căutarea unui loc de cazare sau a datelor de contact ale conducerii reprezintă o misiune dificilă pe site-urile universităților din R. Moldova. O monitorizare a Ligii Studenților din Basarabia arată că doar puțin peste o treime dintre instituții publică integral informații despre cămine, iar datele privind deciziile Senatului sau ale conducerii lipsesc cu desăvârșire în majoritatea cazurilor.
Studiul a evaluat nivelul de transparență a celor 11 universități finanțate de la bugetul de stat, urmărind să stabilească cât de accesibile sunt informațiile de interes public pe paginile web ale instituțiilor și în ce măsură studenții sau alte persoane interesate pot afla detalii despre activitatea universităților, procesul decizional, oportunitățile de studiu și serviciile disponibile.
Evaluarea a fost realizată în baza unei metodologii preluate de la IDIS „Viitorul” și adaptate specificului universitar, a declarat Silviu Plopa, președintele Ligii Studenților din Basarabia. Analiza a cuprins opt domenii ale transparenței și 55 de indicatori, punctajul maxim fiind de 100 de puncte.
Potrivit lui Silviu Plopa, lipsa unor informații de pe paginile web nu înseamnă neapărat că universitățile încearcă să le ascundă, deoarece unele instituții se confruntă și cu un deficit de personal.
Platforma online creată în cadrul proiectului își propune să le ofere universităților un instrument prin care să identifice mai ușor lacunele și să îmbunătățească accesul la informații.
Deciziile Senatului și datele de contact, greu de găsit
Una dintre principalele probleme identificate ține de transparența procesului decizional. Doar 27.3% dintre universitățile monitorizate au o secțiune dedicată acestui domeniu, în timp ce 72.7% nu dispun de o asemenea rubrică. De asemenea, numai 45.5% dintre instituții publică informațiile necesare pentru contactarea conducerii, iar datele despre decanii facultăților sunt prezentate integral de o singură universitate. În cazul a 72.7% dintre instituții, aceste informații sunt incomplete, iar 18.2% nu le publică deloc.
Potrivit autorilor studiului, informațiile despre conducerea universităților ar trebui să includă nu doar numele, numărul de telefon și adresa electronică, ci și orele de audiență și detaliile necesare pentru identificarea biroului persoanei responsabile.
O altă constatare vizează publicarea deciziilor Senatului universitar. Potrivit studiului, doar Universitatea Tehnică a Moldovei pune la dispoziție aceste documente în mod sistematic pe pagina sa web.
„În cazul altor universități, acestea publică informații despre deciziile Senatului în secțiunile de anunțuri, însă acolo se regăsesc și date despre evenimente sau activități studențești. Pentru un tânăr sau pentru cineva din mediul academic care dorește să afle ce hotărâri au fost luate la nivelul Senatului, este dificil să identifice informațiile relevante”, a atras atenția Silviu Plopa.
Totodată, 63.6% dintre universități au răspuns solicitărilor de informații de interes public adresate de Liga Studenților din Basarabia. Reprezentanții organizației menționează că, în unele cazuri, datele sunt oferite rapid, în timp ce în altele obținerea unui răspuns presupune mai multe demersuri.
„În cazul unor universități, obținerea informațiilor este foarte simplă: primim răspunsuri online, în termen și fără dificultăți. Există însă și instituții pentru care trebuie să depunem eforturi considerabile: mergem la decanat sau ne adresăm altor persoane, ni se spune că informațiile vor fi transmise, însă răspunsul întârzie. Atragem atenția asupra acestei probleme deoarece noi, studenții și organizațiile studențești, avem dreptul să solicităm informații. Acest drept îi vizează inclusiv pe tinerii care învață în respectivele universități și care trebuie să poată cere datele de care sunt interesați”, a subliniat președintele Ligii Studenților din Basarabia.
La acest capitol, potrivit studiului, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Informații insuficiente despre cămine, burse și oportunități pentru studenți
Activitatea studențească este domeniul cu cea mai mare pondere în metodologia de evaluare. Analiza a inclus informațiile despre structurile de autoguvernare, cazarea în cămine, burse, oportunități extracurriculare, parteneriate și reprezentarea studenților în organele de conducere.
Studiul arată că doar două universități publică integral informațiile despre structurile de autoguvernare studențească. În același timp, 54.5% dintre instituții nu oferă deloc asemenea date, iar 27.3% le prezintă parțial, ceea ce îngreunează identificarea reprezentanților studenților și contactarea acestora.
„O persoană care dorește să afle mai multe despre aceste structuri ar trebui să poată accesa pagina universității și să găsească acolo datele de contact și toate informațiile necesare. Am întâlnit o situație în care, după ce am sunat la rectorat, am fost îndrumat către o altă persoană responsabilă de autoguvernarea studențească, iar aceasta mi-a oferit numărul de telefon al președintei Senatului. A fost nevoie să contactez mai multe persoane pentru a obține informațiile de care aveam nevoie”, a remarcat Silviu Plopa.
Probleme au fost constatate și în ceea ce privește informațiile despre cămine. Doar 36.4% dintre universități publică integral aceste date, în timp ce 45.5% nu le prezintă deloc, iar 18.2% oferă informații incomplete.
„În ceea ce privește informațiile publicate parțial, menționez exemplul Academiei de Studii Economice din Moldova, care a inclus în Ghidul studentului o hartă a căminelor. Este un lucru bun, însă informația ar trebui să fie ușor de găsit. Când intră pe pagina universității, un student caută, de regulă, rubrica dedicată căminelor, unde se așteaptă să găsească toate datele relevante. O bună practică am identificat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie 'Nicolae Testemițanu', care publică informații despre cămine, locurile disponibile și persoanele responsabile. Sunt prezentate inclusiv date despre locurile de cazare și numărul persoanelor cărora le-au fost aprobate cererile. Aceste informații suplimentare sunt utile și pot servi drept exemplu pentru universitățile care nu publică astfel de date”, a punctat reprezentantul Ligii Studenților.
În privința oportunităților de voluntariat, stagii și mobilități internaționale, 45.5% dintre universități au o secțiune dedicată, iar 36.4% publică informații fragmentate în mai multe rubrici. Alte 18.2% oferă puține sau aproape deloc informații în acest domeniu.
Transparența este redusă și în ceea ce privește serviciile de orientare și ghidare în carieră. Doar o universitate publică un raport complet privind activitatea acestora, în timp ce 63.6% prezintă informații parțiale, iar aproximativ 27% nu publică deloc asemenea date.
Referitor la burse, 36.4% dintre instituții prezintă clar informațiile disponibile, iar 27.3% le publică parțial. Reprezentanții Ligii atrag atenția că simpla publicare a unui anunț nu este suficientă dacă studenții nu pot identifica ușor criteriile de acordare și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească.
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” a fost menționată drept exemplu de bune practici pentru modul în care prezintă informațiile despre bursele de studii și cele de merit, inclusiv criteriile aferente.
În ceea ce privește parteneriatele economice, 63.6% dintre universități nu publică informații despre acestea. Academia de Studii Economice din Moldova dispune de o secțiune dedicată parteneriatelor, în care sunt prezentate acordurile încheiate, anul semnării și scopul acestora.
Deși aproximativ 90% dintre instituții publică anunțuri despre evenimente și activități, Liga Studenților consideră că informațiile trebuie organizate astfel încât să poată fi găsite ușor de către cei interesați.
La capitolul Activități studențești, cele mai bune rezultate au fost obținute de Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Studiul, un instrument pentru îmbunătățirea transparenței
Inițiativa a fost apreciată și de reprezentanța diplomatică a Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, care susține financiar proiectul. Ecaterina Vâlcu, ofițer de politici la ambasadă, a subliniat că studiul poate fi util atât tinerilor care caută informații pentru a-și alege universitatea, cât și instituțiilor care vor să-și îmbunătățească activitatea.
Potrivit acesteia, rezultatele pot ajuta universitățile să identifice domeniile în care există deficiențe, precum și practicile bune care pot fi preluate de alte instituții.
De asemenea, analiza poate servi drept sursă de informare pentru Ministerul Educației și Cercetării în procesul de evaluare a transparenței universitare.
„Prin intermediul acestui proiect, am susținut un tânăr care a încercat să schimbe lucrurile în bine în Republica Moldova. Sperăm foarte mult ca astfel de inițiative să trezească interesul și altor tineri”, a declarat Ecaterina Vâlcu.
Prima monitorizare de acest fel a fost realizată în 2024 și a vizat 12 universități. Numărul instituțiilor incluse în evaluarea curentă a fost redus la 11, după ce instituția de învățământ din Taraclia a devenit filială a unei universități din Bulgaria.
În analiză a fost inclus și Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, care dispune de un anumit grad de autonomie, deși se află în subordinea Universității Tehnice a Moldovei.
CITIȚI ȘI:
