Corneliu Coteț: Negocierile de aderare vor deveni „exponențial mai grele”. R. Moldova va trebui să aplice reformele
Negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar pentru Republica Moldova nu va fi suficient să transpună legislația europeană, ci va trebui să demonstreze că reformele funcționează în practică. În paralel, bugetul european trebuie să țină cont de extinderea Uniunii, însă riscul ca Ungaria să blocheze parcursul european al Ucrainei ar putea influența calendarul Chișinăului, avertizează expertul Corneliu Coteț.
Negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene se anunță dificile, în condițiile în care Comisia Europeană propune un buget de aproximativ două trilioane de euro, iar unele state membre cer reducerea cheltuielilor tradiționale și redirecționarea fondurilor către apărare și competitivitatea economiei. Corneliu Coteț consideră că „un compromis fără sacrificii nu este realist”.
„Având în vedere toate crizele de care Europa a dat în ultimii ani, vorbim de războiul Ucrainei cu Rusia, de criza energetică, criza climatică și tot felul de alte lucruri care au intervenit. (...) Vom vedea și va rămâne de văzut cum țările europene vor negocia acest buget și de unde vor tăia și unde vor aloca surse de venituri adiționale”, a declarat reprezentantul Europuls, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Bugetul UE, între extindere și apărare
În opinia sa, noul buget european trebuie să ia în calcul perspectiva aderării unor state candidate în următorii ani. Totodată, capacitatea Chișinăului de a implementa reformele și de a atrage fondurile europene disponibile va conta în pregătirea țării pentru viitoarele negocieri bugetare.
„Având în vedere semnalele puternice care vin de la Bruxelles, în special în cazul Moldovei, de exemplu, dar și în cazul Muntenegrului, avem o dată orientativă 2028 pentru Muntenegru, 2030 pentru Moldova. Deci, să răspund la întrebarea dumneavoastră, da, ar trebui să fie considerate și aspectele de extindere în noul buget. Și, din nou, aici, va conta și cum ne descurcăm noi pe plan intern, în implementarea planului de creștere, în atragerea fondurilor europene de care dispunem pentru a negocia aceste bugete la nivel european pentru noi”, a subliniat Corneliu Coteț.
Moldova ar putea fi afectată de un veto împotriva Ucrainei
Unul dintre riscurile pentru parcursul european al Republicii Moldova este legat de faptul că negocierile sale de aderare sunt conectate politic de cele ale Ucrainei, iar Budapesta ar putea folosi extinderea ca instrument în negocierile cu Bruxelles-ul.
„Este, din nou, un joc politic și o carte politică pe care cei de la Budapesta vor să o folosească în propriile negocieri cu UE. (...) Riscul major pentru noi, ca țară, ca Republica Moldova, este că suntem cuplați cu Ucraina. Și chiar dacă, cumva, cei de la Budapesta nu vor avea nimic împotriva noastră, un vot împotriva Ucrainei înseamnă automat un vot și împotriva noastră. Aici vom vedea cum vor decurge lucrurile”, a avertizat expertul.
Acesta a explicat că unele guverne europene își folosesc dreptul de veto pentru a obține concesii politice și pentru a-și promova interesele naționale în negocierile de la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, reprezentantul Europuls nu consideră că Ungaria va vota neapărat împotriva deschiderii ultimelor două clustere de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina. El subliniază însă că situația geopolitică se poate schimba rapid, chiar dacă există semnale favorabile privind avansarea negocierilor până la sfârșitul anului.
„Până la urmă, fiecare mișcare politică are consecințe. În contextul dat, la momentul actual, eu nu cred că Ungaria, până la urmă, va vota împotriva Ucrainei și a Moldovei în deschiderea celor două clustere rămase. Dar aici contează foarte mult și ce se va mai întâmpla până atunci. Lucrurile se schimbă foarte repede. Cu toate că avem semnale puternice din toate direcțiile, că până la sfârșitul anului vrem să deschidem și aceste două clustere finale și să continuăm în drumul negocierilor și în ascensiunea europeană”, a afirmat Corneliu Coteț.
Închiderea capitolelor va fi mult mai dificilă
Deschiderea tuturor clusterelor de negociere nu garantează închiderea rapidă a capitolelor. Deși Republica Moldova și-ar putea propune să înceapă închiderea unor capitole în 2027, expertul atrage atenția că această etapă presupune un efort mult mai mare și negocieri dure cu instituțiile europene.
„Este o ambiție foarte bună pe care trebuie să o avem, dar totuși trebuie să înțelegem că negocierea clusterelor și închiderea clusterelor este cu totul un alt joc și o altă arenă de a consolida integrarea europeană. Până acum, lucrurile au fost grele, dar de acum încolo vor fi, exponențial, mult mai grele în a închide capitolele. Aceste negocieri sunt foarte dure”, a declarat reprezentantul Europuls.
Justiția și anticorupția, condiții esențiale
Potrivit expertului, închiderea, în trei ani, a capitolelor privind valorile fundamentale este esențială pentru avansarea celorlalte domenii, însă progresele nu se pot limita la adoptarea unor legi.
„Absolut. Până aceste capitole nu se închid pe justiție și anticorupție, nici celelalte automat nu se vor închide. Dar lupta nu este doar pe aceste fronturi, chiar dacă ele sunt cumva cele mai vizibile, să spunem așa, cele mai importante și celelalte capitole din cele 33 sunt foarte importante și avem foarte mult de lucru. (...) Sper să reușim, dar este nevoie de o schimbare drastică de atitudine în implementarea reformelor și nu doar în transpunerea acquis-ului european”, a concluzionat Corneliu Coteț.
Rezultatele planului de creștere se vor vedea în timp
Deblocarea recentă a 157 de milioane de euro din planul de creștere pentru Republica Moldova readuce în atenție așteptările legate de impactul finanțării europene. Reprezentantul Europuls avertizează însă că efectele programului nu vor putea fi evaluate imediat, întrucât acesta se desfășoară în perioada 2025–2027, cu un an suplimentar pentru implementare.
„Planul de creștere a fost implementat pentru 2025–2027, cu un an de grație până în 2028. Noi nu vom vedea aceste schimbări până la sfârșitul lui 2028”, a precizat Corneliu Coteț la postul public de televiziune.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit pentru un summit de două zile dedicat viitorului financiar al blocului comunitar. Principala miză este bugetul UE pentru perioada 2028–2034, estimat inițial la 1.760 de miliarde de euro. Propunerea Comisiei Europene de a majora fondurile a stârnit nemulțumirea marilor contributori printre care Germania, Suedia și Țările de Jos, care cer reduceri și reorientarea resurselor spre apărare și competitivitate. În replică, alte state membre insistă pentru menținerea finanțării alocate agriculturii și coeziunii. Deși Președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE a propus o reducere cu 159 de miliarde de euro, un compromis este greu de atins, având în vedere că adoptarea cadrului financiar necesită votul în unanimitate al tuturor celor 27 de țări. Pe lângă disputa bugetară, pe agenda summitului de la Bruxelles se află sprijinul pentru Ucraina, relațiile transatlantice și politica de extindere a Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
