Revista presei internaționale | Ucraina își adaptează strategia militară la diminuarea sprijinului american
Presa internațională analizează modul în care Ucraina își adaptează strategia militară la reducerea sprijinului american, căutând noi vulnerabilități ale Rusiei. În paralel, publicațiile urmăresc divergențele dintre statele UE privind viitorul buget comunitar, dificultățile industriei europene în competiția cu China și riscurile generate de extinderea amenințărilor din Orientul Mijlociu, care pun la încercare rezistența economiei mondiale.
Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Newsmax că nu îl consideră pe Volodimir Zelenski un partener potrivit pentru negocieri și susține că președintele ucrainean nu ar dori, de fapt, să ajungă la un acord cu Moscova. Liderul american a afirmat că un eventual acord de pace cu Rusia ar putea fi încheiat fără Zelenski și a atribuit începutul războiului deciziilor administrației lui Barack Obama, susținând că aceasta a forțat Ucraina să cedeze Crimeea în 2014. În același interviu, Trump a calificat drept o rușine reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor mondiale la petrol.
Reuters dezvăluie că ordinul de a limita furnizarea informațiilor militare prin sistemul Starshield, utilizat de Ucraina pentru comunicațiile de pe front și dirijarea dronelor, a venit din interiorul Casei Albe. Agenția precizează că sursele sale nu au identificat persoana care a luat decizia, însă restricțiile au afectat misiunile de atac ale dronelor ucrainene și folosirea aparatelor fără pilot pentru interceptarea dronelor rusești. Potrivit Reuters, serviciul a fost parțial restabilit, terminalele putând funcționa în mișcare la viteze de până la 160 de kilometri pe oră, în timp ce proprietarul companiei Starlink, Elon Musk, a explicat că utilizarea Starshield este controlată de guvernul american, iar un oficial al SUA a negat că președintele Donald Trump ar fi cerut impunerea restricțiilor. Episodul amplifică incertitudinile privind sprijinul american pentru Kiev, pe fondul presiunilor administrației Trump asupra Ucrainei pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești.
France Info îl citează pe ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, care susține că două treimi din informațiile secrete furnizate în prezent Ucrainei provin de la europeni, în special de la Franța. În interviul acordat postului France Inter și preluat de France Info, Barrot afirmă că Europa asigură de mult timp cea mai mare parte a sprijinului pentru Kiev și amintește că, de la începutul invaziei ruse, s-a prezis în repetate rânduri că Statele Unite își vor abandona aliatul. Șeful diplomației franceze acuză Kremlinul că încearcă să provoace disensiuni între Ucraina și partenerii europeni și să determine statele europene să renunțe la sprijinul acordat Kievului. Barrot a avertizat că lupta se desfășoară nu doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul informațional, unde propaganda rusă urmărește să slăbească solidaritatea europeană cu Ucraina.
The Atlantic informează că Ucraina își adaptează strategia militară la diminuarea sprijinului american, vizând inclusiv infrastructura digitală și transportul aerian din Rusia. Publicația subliniază că, începând cu 8 octombrie, dronele ucrainene au lovit cel puțin patru centre de date rusești, perturbând servicii de plată, livrare și navigație, iar unele atacuri au afectat traficul aerian din apropierea Moscovei. Potrivit analiștilor și oficialilor ucraineni citați de The Atlantic, aceste operațiuni creează noi pârghii de presiune asupra Rusiei, fără a depinde de tehnologia americană, dar nu garantează că Moscova va accepta negocieri de pace.
Le Monde scoate în evidență anunțul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești, după o pauză convenită la cererea Washingtonului. Decizia vine după ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică și obiective civile din Ucraina, în pofida armistițiului energetic anunțat de Donald Trump, remarcă Le Monde. Publicația plasează această escaladare în contextul acordului americano-rus privind livrările de motorină și al presiunilor exercitate asupra Kievului pentru a opri atacurile. Le Monde amintește, de asemenea, că disputa este însoțită de îngrijorări privind restricțiile asupra schimbului de informații militare și asupra sistemului satelitar Starlink, esențial pentru armata ucraineană.
El País analizează consecințele politice ale confruntării politice dintre Kiev și Washington și acuză administrația Trump că favorizează interesele Moscovei. Publicația spaniolă critică ridicarea restricțiilor asupra exporturilor de motorină rusească, amenințările privind oprirea schimbului de informații militare și limitările impuse sistemului Starlink. În interpretarea ziarului, aceste măsuri slăbesc poziția Ucrainei fără să obțină concesii din partea Kremlinului și afectează inclusiv interesele strategice ale Statelor Unite și ale Europei. El País consideră că Uniunea Europeană trebuie să-și intensifice sprijinul pentru Kiev și presiunea asupra Moscovei, chiar dacă Europa nu poate înlocui încă toate capacitățile tehnologice americane de care depinde apărarea ucraineană.
De la evoluțiile de pe front, atenția presei se îndreaptă spre disputele dintre statele membre privind viitorul buget al Uniunii Europene. Associated Press constată că ieri, în prima zi a summitului Consiliului European de la Bruxelles, liderii blocului comunitar nu au ajuns la un compromis privind bugetul pentru perioada 2028–2034, iar perspectivele unui acord până la sfârșitul anului devin tot mai incerte. Agenția precizează că propunerea de 1,62 trilioane de euro, înaintată de președinția irlandeză, este cu 141 de miliarde sub oferta inițială a Comisiei Europene, dar nu mulțumește nici statele care contribuie cel mai mult la buget, nici guvernele care vor să protejeze fondurile pentru agricultură și regiunile mai puțin dezvoltate. Potrivit Associated Press, Suedia respinge creșterea cu aproape 60% a contribuției nete a țării sale, în timp ce comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, avertizează că reducerile ar putea limita investițiile în apărare, sprijinul pentru Ucraina și competitivitatea economică. Președintele Consiliului European, António Costa, va coordona în continuare negocierile, iar întârzierea unui acord riscă să complice pregătirea noului buget, care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, remarcă Associated Press.
Dezbaterea privind bugetul UE are loc pe fondul unei alte preocupări majore la Bruxelles: protejarea industriei europene în fața concurenței chineze. Financial Times avertizează că restricțiile asupra importurilor din China pot oferi producătorilor europeni un răgaz, fără să rezolve însă problemele structurale de competitivitate. În acest context, ziarul amintește de acordul preliminar dintre Bruxelles și Beijing privind importurile de automobile hibride chinezești, încheiat pe fondul temerilor legate de pierderea cotelor de piață și a locurilor de muncă în Europa. Financial Times atrage atenția că noile restricții ar putea determina companiile chineze să-și extindă producția în UE, dar susține că protecționismul nu va fi suficient fără reforme economice, o piață unică mai bine integrată și simplificarea reglementărilor.
Pe lângă presiunile comerciale, UE trebuie să facă față și riscurilor legate de securitatea aprovizionării și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. AFP analizează capacitatea tot mai mare a rebelilor houthi din Yemen de a lovi obiective strategice saudite, după atacurile asupra aeroportului din Riad și asupra sediului companiei petroliere Aramco. Agenția atribuie această evoluție sprijinului militar și tehnic primit de la Iran de-a lungul anilor, dar și dezvoltării producției locale de drone și rachete. Experții citați de AFP explică faptul că rebelii și-au diversificat sursele de componente și tehnologie, inclusiv prin achiziții comerciale din China, în timp ce gruparea experimentează folosirea inteligenței artificiale pentru îmbunătățirea armamentului. AFP avertizează că utilizarea intensă a interceptoarelor în conflictul cu Iranul pune presiune asupra rezervelor regionale de apărare antiaeriană, ceea ce face tot mai dificilă protejarea întregului teritoriu saudit.
Acumularea riscurilor de securitate, a șocurilor energetice și a tensiunilor comerciale pune la încercare și rezistența economiei mondiale, constată The Guardian. Potrivit publicației, economia globală a rezistat până acum războaielor regionale, inflației și disputelor comerciale dintre Statele Unite și China, fără să ajungă la o criză comparabilă cu cea din 2008. Ziarul atribuie această reziliență investițiilor masive în inteligență artificială, utilizării rezervelor de petrol și exporturilor chinezești ieftine, care au temperat o parte din presiunile asupra prețurilor. The Guardian avertizează însă că extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, reducerea stocurilor de petrol și constrângerile bugetare sporesc vulnerabilitatea economiei, în timp ce importurile chinezești afectează producătorii occidentali, inclusiv industria germană. În concluzie, The Guardian atrage atenția că reziliența actuală ar putea doar să amâne o criză, nu să o evite, mai ales dacă tensiunile geopolitice continuă să afecteze piețele energetice și consumatorii.
