Jurnalista DW, Alina Kühnel: În pofida reuniunilor de criză de la Bruxelles, R. Moldova va beneficia de sprijinul european
Republica Moldova se va menține printre marii beneficiari ai Instrumentului European pentru Pace, imediat după Ucraina. Iar sprijinul consolidat pentru securitatea regională și industria de apărare continuă să fie o prioritate, în pofida disensiunilor privind majorarea bugetului Uniunii Europene, a declarat jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel, la Moldova 1.
Reticența față de creșterea contribuțiilor financiare la bugetul comunitar este alimentată de problemele economice interne, factori ce impulsionează reuniunea de criză de la Bruxelles. În acest context, Alina Kühnel consideră că discuțiile ar putea căpăta un caracter excepțional, dar subliniază importanța solidarității cu privire la necesitățile de securitate. Ea spune că este foarte important în acest moment ca UE să transmită un semnal unitar, „inclusiv către Washington”.
„O voce foarte puternică printre cei care contestă majorarea bugetului UE este, evident, Germania. Motivele sunt multiple, dar, probabil, cel mai evident ar fi acela că economia germană se confruntă cu o criză profundă și că majorarea cheltuielilor, care pentru Germania ar însemna câteva zeci de miliarde în plus, ar duce către un semnal negativ în interiorul țării și ar alimenta curentele populiste și naționaliste. Este o balanță destul de greu de menținut la un nivel confortabil, așa încât probabil că se va discuta bugetul Uniunii Europene într-o ședință specială de criză. Acestea sunt semnalele pe care le avem în acest moment de la Bruxelles”, a explicat Alina Kühnel, în cadrul unei intervenții la Moldova 1.
Deși statele europene încearcă să-și consolideze propria industrie de apărare, acestea continuă să depindă de echipamentele americane. Jurnalista menționează că voință există, însă este nevoie de o mai bună organizare și de „puțină răbdare” pentru a duce aceste planuri la bun sfârșit.
„Constatăm că Europa se reorientează în ultima vreme, forțată de situația de la granițe, spre propria industrie de apărare, dar, pe termen scurt, nu poate fi comparată o autonomie militară și continuă să depindă foarte mult de importurile din Statele Unite. Statele Unite au, în mod evident, un interes direct pentru că, așa cum spunea Mark Rutte [secretarul general al NATO], cel puțin 200.000 de locuri de muncă sunt finanțate din fondurile europene. Pe de altă parte, pe termen mediu și în condițiile în care tot mai multe state europene decid să investească în propria industrie de apărare, succesul acestora ar depinde de capacitatea de a transforma aceste fonduri și aceste investiții în fabrici și de a livra în final. (...) Sunt foarte multe sincope”, a punctat Kühnel.
Sprijinul acordat Republicii Moldova prin Instrumentul European pentru Pace reflectă, în opinia jurnalistei, importanța țării în arhitectura de securitate a continentului. Până acum, Republica Moldova a beneficiat de asistență în valoare de 315 milioane de euro prin acest mecanism.
„Este remarcabil faptul că, în cadrul acestui instrument, Republica Moldova urmează imediat după Ucraina. Deci, are un rol cât se poate de important. Și cred că, pe de altă parte, Europa vede Republica Moldova practic ca un partener de încredere situată între România și zona de conflict. Este foarte important ca stabilitatea în Republica Moldova să fie asigurată și sunt convinsă că, și pe termen mediu sau lung, Moldova va beneficia de sprijinul european”, a subliniat Alina Kühnel.
În ceea ce privește finanțarea apărării europene și sprijinul pentru Ucraina, jurnalista afirmă că programele discutate nu au fost puse sub semnul întrebării în cadrul dezbaterilor privind majorarea cheltuielilor.
„Vestea bună este că în toate aceste discuții care au loc privind majorarea cheltuielilor în cadrul Uniunii Europene, acest program nu a fost pus la îndoială. Pe de altă parte, însă, trebuie specificat că cele 800 de miliarde reprezintă potențialul estimat de mobilizare a fondurilor financiare din toate statele membre dispuse să participe la acest fond de înarmare. Nu putem spune că aceste 800 de miliarde sunt sigure. Probabil că, în lunile următoare, vom vedea exact la ce sume se va ajunge”, a conchis jurnalista DW, la postul public de televiziune.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit pentru un summit de două zile dedicat viitorului financiar al blocului comunitar. Principala miză este bugetul UE pentru perioada 2028–2034, propus inițial la 1.76 trilioane de euro. Propunerea Comisiei Europene de a majora fondurile a stârnit nemulțumirea marilor contribuitori, printre care Germania, Suedia și Țările de Jos, care cer reduceri și reorientarea resurselor spre apărare și competitivitate.
Alte state membre insistă pentru menținerea finanțării alocate agriculturii și coeziunii. Deși Președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE a propus o reducere cu 159 de miliarde de euro, un compromis este greu de atins, având în vedere că adoptarea cadrului financiar necesită votul în unanimitate al tuturor celor 27 de țări. Pe lângă disputa bugetară, pe agenda summitului de la Bruxelles se află sprijinul pentru Ucraina, relațiile transatlantice și politica de extindere a Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
Dispute privind viitorul buget al UE. Germania, Suedia și Țările de Jos cer reduceri
Tensiuni bugetare și extindere „pe merit”: Concluziile summitului UE de la Bruxelles în avanpremieră
Noul buget al UE și maratonul aderării. Expert: „Un compromis fără sacrificii nu este realist”
Corespondență Dan Alexe | Balet diplomatic și criză bugetară la Bruxelles
