Europa, zguduită de proteste față de creșterea costului vieții: Sute de arestări în Franța, iar o clădire istorică a fost distrusă de incendiu
Președintele Franței, Emmanuel Macron va susține duminică seară, la ora 20:00 (21:00 ora Chișinăului), un discurs adresat națiunii, după ce protestele de sâmbătă împotriva costului ridicat al vieții au degenerat în violențe fără precedent în mai multe orașe franceze. Aproximativ 1.800 de persoane au fost reținute, peste 500 de polițiști, jandarmi și pompieri au fost răniți, primăria istorică din Limoges a fost distrusă de un incendiu, iar confruntările au ajuns la 300 de metri de Palatul Élysée.
Scenele de revoltă par mai intense decât revoltele din 2023 și decât zilele cele mai violente ale mișcării „Vestelor Galbene” din 2018-2019, potrivit Euronews. Violențele au coincis cu proteste similare în Italia, Belgia, Portugalia și Albania, într-un val de nemulțumiri sociale care cuprinde tot mai mult continentul european.
Franța: sute de mii de oameni au protestat, iar mai multe orașe au fost devastate
În Franța, între 550.000 și 800.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate împotriva scumpirilor, potrivit estimărilor citate de presa franceză. Majoritatea participanților au protestat pașnic, însă grupuri de persoane mascate au provocat distrugeri în mai multe orașe, iar imaginile confruntărilor au dominat relatările despre mobilizarea de sâmbătă, 17 octombrie.
Clădirea primăriei din Limoges, veche de 143 de ani, a fost cuprinsă de flăcări. Potrivit prefectului, clădirea este considerată oficial distrusă. Acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, iar aproximativ două treimi din învelișul clădirii au dispărut. Doar aripa de vest a scăpat de prăbușirea acoperișului, a precizat Maurice Barate, citat de France 24. Oficialul a condamnat incidentul, pe care l-a descris drept un act deliberat de vandalism.
Totodată, biroul de turism din piața Bellecour din Lyon, un obiectiv cunoscut al orașului, a fost incendiat. De asemenea, grupuri de protestatari au pătruns în sediile primăriilor din Marsilia, Lille, Angers și Bordeaux. În Bordeaux, reședința prefectului a fost devastată.
The town hall of Limoges built in 1873 just burnt down after it was set ablaze by rioters. The violence has spread across France. https://t.co/sZrr4J5Fgo
— Visegrád 24 (@visegrad24) October 17, 2026
În zona Pieței Republicii, din centrul Parisului, un marș pașnic a degenerat în violențe, poliția folosind gaze lacrimogene împotriva unor participanți la revoltă îmbrăcați în negru și mascați, care au aruncat artificii și pietre din pavaj, au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive.* „Cucerim Bastilia!”*, a strigat unul dintre manifestanți.
Alții au incendiat tomberoane și au aruncat petarde în interiorul acestora sau au răsturnat containere pentru reciclarea sticlei, din care au luat sticle pentru a le folosi drept proiectile.
Spre seară, persoane îmbrăcate în negru și cu fețele acoperite au atacat magazine, au forțat grilajele metalice ale spațiilor comerciale și au furat bunuri. În urma jafurilor au rămas mobilier urban distrus, biciclete carbonizate și obiecte abandonate pe străzi.
Violențele s-au extins inclusiv pe bulevardul Champs-Élysées, iar confruntările s-au apropiat de sediile instituțiilor centrale ale statului, inclusiv Palatul Élysée și Adunarea Națională.
Potrivit cifrelor prezentate de executivul francez, aproximativ 2.000 de persoane au fost reținute, iar 600 de polițiști, jandarmi și pompieri au fost răniți.
Președintele Emmanuel Macron a avertizat că persoanele implicate în atacuri și jafuri vor fi trase la răspundere.
„Cei care au distrus, au atacat prefecturile și magazinele, au jefuit până și primăriile noastre vor fi urmăriți penal și pedepsiți”, a transmis liderul francez pe rețeaua X.
Șeful statului francez va susține și un discurs către națiune, la ora locală 20.00.
Incidentele au provocat reacții puternice în clasa politică franceză, unde reprezentanții guvernării și ai opoziției au oferit explicații diferite pentru escaladarea situației.
Ministrul francez de Interne a acuzat grupuri de câteva sute sau chiar mii de persoane, despre care a spus că acționează la îndemnul extremei stângi.
Marine Le Pen, lideră a extremei drepte și candidată la președinție, a susținut că revendicările sociale legitime au fost deturnate de extrema stângă și de discursurile politice care, în opinia sa, legitimează violența.
De cealaltă parte, liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, a atribuit o parte importantă a responsabilității conducerii poliției din Paris. Acesta a subliniat că marșurile la care au participat susținătorii săi s-au desfășurat în mare parte pașnic și a condamnat jafurile și distrugerile.
Premierul Sébastien Lecornu i-a răspuns că societatea trebuie să aleagă între apărarea Republicii și susținerea celor care provoacă dezordine.
Între timp, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, avertizează asupra agravării situației din Franța și cere autorităților franceze să închidă frontierele. Liderul american pune violențele pe seama imigrației și susține că aceasta a contribuit la deteriorarea situației din țară.
Presa franceză a descris amploarea distrugerilor drept una excepțională. Publicația Le Parisien a scris despre „scene de insurecție”, subliniind că o minoritate de persoane a reușit să impună un climat de tensiune, în pofida participării pașnice a majorității manifestanților.
Italia — Milano devastat
Violențe similare au izbucnit și în Italia. La Milano, protestatarii mascați au jefuit sâmbătă noaptea, magazine și au incendiat proprietăți în centrul orașului, golind Piazza del Duomo și o galerie comercială de lux. Au aruncat cu pietre, pavele și alte obiecte asupra poliției antidegresă și au dat foc baricadelor improvizate din mese de bar. Cel puțin doi ofițeri au fost răniți, iar aproximativ 50 de manifestanți, inclusiv mulți minori, au fost reținuți.
Prim-ministra Giorgia Meloni a condamnat violențele și susține că devastarea orașelor nu poate fi justificată.
„A protesta este un drept. A da foc orașelor noastre nu este, motivele protestelor au fost de înțeles, dar că violența împotriva forțelor de ordine și daunele grave aduse orașului nu sunt justificabile”, a menționat oficiala.
Belgia: poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă
Confruntări între manifestanți și poliție au avut loc și la Bruxelles și Liège. În capitala belgiană, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva unor grupuri de tineri care aruncau cu sticle și alte obiecte în zona Bourse, scrie Le soir.
La Liège, poliția a intervenit cu tunuri de apă pentru a dispersa grupuri de manifestanți.
Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a declarat că situația a depășit stadiul unui simplu protest.
„Este pur și simplu violență, organizată și repetată, cu scopul de a destabiliza societatea noastră”, a scris oficialul pe rețelele de socializare, adăugând că autoritățile vor lua toate măsurile necesare pentru restabilirea ordinii.
În Belgia, nemulțumirile au fost alimentate și de costurile tot mai mari din domeniul educației. Elevii de liceu au organizat în ultimele săptămâni manifestații, în timp ce studenții și-au exprimat nemulțumirea față de lipsa profesorilor, condițiile precare din unele instituții și supraaglomerarea sălilor de clasă.
Portugalia: mii de oameni cer locuințe accesibile și salarii mai mari
În Portugalia, mii de persoane au participat la manifestații organizate la Lisabona, Porto și Coimbra, pe fondul creșterii costului vieții și al dificultăților tot mai mari de acces la locuințe.
Protestele au fost organizate de mișcări care militează pentru locuințe accesibile, împreună cu sindicatele. Confederația Generală a Lucrătorilor Portughezi a îndemnat cetățenii să ceară salarii mai mari, pensii decente și servicii publice de calitate, transmite Euronews.
Participanții au atras atenția că majorarea prețurilor la locuințe, combustibili și produse de bază afectează tot mai mult bugetele familiilor.
Președintele Portugaliei, António José Seguro, a transmis că nimeni nu ar trebui să trăiască într-o societate în care nu își poate acoperi nevoile de bază și nu are acces la locuință, sănătate, educație sau un loc de muncă decent. Potrivit acestuia, sărăcia limitează libertatea, demnitatea și oportunitățile oamenilor.
La Porto, organizatorii au declarat că manifestațiile reprezintă o reacție la criza locuințelor și la ceea ce consideră a fi abuzuri de putere. Aceștia au subliniat că mișcarea este susținută de cetățeni din diferite medii și nu este afiliată instituțional unui partid politic.
Reprezentanții mișcărilor pentru dreptul la locuință au insistat că problema centrală este dificultatea oamenilor de a achita chiria sau ratele ipotecare fără a afecta celelalte cheltuieli ale familiei.
La Lisabona, primarul a apreciat că revendicările protestatarilor sunt justificate, dar a subliniat că manifestațiile trebuie să se desfășoare în limitele legii.
Albania: protestele antiguvernamentale continuă pe fondul acuzațiilor de corupție
În Albania, confruntările dintre manifestanți și poliție au continuat pentru a cincea zi consecutivă, la Tirana. Protestele, începute în vară, au evoluat într-o mișcare mai amplă împotriva guvernării premierului Edi Rama, pe fondul acuzațiilor de corupție legate de administrația sa, transmite BBC.
Manifestanți mascați, printre care numeroși elevi și studenți, au aruncat cu pietre și cocktailuri incendiare asupra polițiștilor care apărau sediul Ministerului Educației, unul dintre punctele centrale ale protestelor.
Forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri de apă. Au existat și relatări privind folosirea gloanțelor de cauciuc. Ulterior, confruntările s-au mutat în apropierea sediului premierului, situat pe bulevardul principal al capitalei.
Polițiștii au fost atacați cu pietre și materiale pirotehnice, în timp ce au fost trase noi salve de gaze lacrimogene. Spre seară, forțele speciale au venit în sprijinul unităților antirevoltă.
Potrivit informațiilor prezentate de BBC, 80 de persoane au fost puse sub acuzare, iar alte sute au fost reținute sau se află în anchetă. Au fost raportate persoane rănite de ambele părți, iar centrul orașului a rămas cu geamuri sparte și resturi provenite din incendieri.
Participanții la proteste cer schimbări politice și critică ceea ce numesc o clasă politică dominată de corupție. Unii susținători ai mișcării au propus instalarea unui guvern interimar, care să organizeze alegeri noi.
Premierul Edi Rama a respins acuzațiile care îl vizează și a atribuit protestele opoziției, invocând și presupusa implicare a unor actori străini care ar încerca să împiedice apropierea Albaniei de Uniunea Europeană.
În paralel, investigațiile procurorilor specializați au amplificat presiunea asupra guvernării. Șefa serviciului de informații, Vlora Hyseni, a fost arestată, fiind suspectată că ar fi ajutat un om de afaceri apropiat premierului să evite răspunderea penală. Persoanele vizate au negat acuzațiile sau au contestat implicarea în fapte ilegale, potrivit relatărilor presei albaneze.
Albania aspiră să adere la Uniunea Europeană până în 2030, însă actuala criză politică pune presiune asupra imaginii premierului, aflat la putere de 13 ani, potrivit BBC.
CITIȚI ȘI:
