Revista presei internaționale | Kievul sfidează riscant presiunile administrației SUA
Presa internațională analizează accentuarea divergențelor dintre Washington și Kiev, pe fondul suspendării unor sancțiuni împotriva Rusiei. În paralel, publicațiile străine avertizează asupra efectelor economice globale ale războiului cu Iranul, care amenință să scumpească alimentele și să frâneze investițiile. Presa examinează și riscurile de securitate asociate competiției dintre Statele Unite și China pentru influență și acces la date.
The Wall Street Journal analizează schimbarea de tactică a lui Volodimir Zelenski, care, după aproximativ un an și jumătate în care a încercat să câștige sprijinul lui Donald Trump, a început să-l confrunte public pe președintele american. Ziarul leagă această schimbare de acordul privind livrările de motorină rusească, de suspendarea sancțiunilor împotriva Moscovei și de presiunile exercitate asupra Kievului pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești. În relatarea publicației americane, punctul de cotitură a fost momentul în care liderul ucrainean a aflat că rachetele rusești loviseră Kievul pentru a doua zi consecutivă, fără avertizarea obișnuită din partea serviciilor de informații americane. În interpretarea Wall Street Journal, confruntarea publică îi permite lui Zelenski să apere interesele țării sale, dar îl expune și riscului de a tensiona relația cu aliatul de care Ucraina încă depinde militar.
NBC News relatează că secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a evitat de trei ori să spună dacă administrația Trump consideră Ucraina un aliat al Statelor Unite, invocând în schimb sprijinul oferit Kievului prin schimbul de informații, accesul la rețeaua de comunicații prin sateliți Starlink și aprobarea achizițiilor de armament american de către statele NATO. Într-un interviu acordat postului NBC News, Bessent a acuzat țările europene că nu oferă suficient ajutor militar Ucrainei, susținând că acestea dispun de sisteme antiaeriene Patriot pe care le-ar putea transfera Kievului. Oficialul american a criticat declarațiile lui Volodimir Zelenski despre suspendarea schimbului de informații și restricționarea accesului la Starlink, calificând acuzațiile drept imprudente și amintind că Donald Trump a negat implicarea administrației americane. Bessent a respins totodată obiectivul unei victorii ucrainene, insistând că războiul trebuie încheiat printr-o înțelegere negociată, pe care președintele american încearcă să o obțină.
Unele decizii ale administrației Donald Trump par să împingă Ucraina spre capitulare în fața Rusiei, chiar dacă Washingtonul nu urmărește în mod intenționat acest rezultat, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Bloomberg. El a mărturisit că a propus oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești în schimbul livrării de rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot, însă partea americană ar fi cerut sistarea loviturilor fără să ofere nimic în schimb. Bloomberg consemnează că liderul ucrainean a reclamat și întârzieri în livrarea unor rachete Patriot deja achitate de Ucraina, precum și restricții privind funcționarea rețelei de comunicații prin sateliți Starlink, pe care le consideră decizii politice, nu probleme tehnice. Totodată, Zelenski și-a exprimat speranța că relațiile cu administrația americană s-ar putea detensiona după alegerile pentru Congres din 3 noiembrie, când, în opinia sa, confruntarea politică din Statele Unite s-ar putea tempera.
Novaya Gazeta Europe analizează cel mai amplu atac ucrainean cu drone lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra regiunii Sankt Petersburg, care a provocat un deces și a avariat mai multe obiective, inclusiv un terminal petrolier. Publicația independentă rusă citează experți care contestă cifrele oficiale privind interceptările anunțate de Ministerul Apărării de la Moscova. Potrivit ziarului, atacurile au combinat drone relativ ieftine, capabile să suprasolicite apărarea antiaeriană, cu aparate de atac cu rază lungă de acțiune. Analiștii intervievați de Novaya Gazeta Europe subliniază că diferența de cost dintre unele drone simple și rachetele folosite pentru interceptare poate pune presiune asupra resurselor militare ale Rusiei. Materialul atrage atenția și asupra importanței informațiilor furnizate de serviciile americane pentru identificarea radarelor rusești, experții avertizând că europenii nu pot înlocui integral aceste capacități, iar restricționarea lor ar complica operațiunile ucrainene.
Asupra aceleiași probleme atrage atenția The Economist, care semnalează că apropierea tot mai mare a lui Donald Trump de Moscova riscă să lase Ucraina fără o parte esențială a sprijinului militar și informativ american, pe care aliații europeni nu îl pot înlocui integral. Revista identifică trei capacități critice pe care Europa nu le poate asigura deocamdată la nivelul Statelor Unite: sistemele de avertizare timpurie privind lansarea rachetelor balistice, sistemele antiaeriene Patriot și rețeaua de comunicații prin sateliți Starlink. The Economist subliniază că statele europene se confruntă simultan cu presiuni bugetare, datorii publice ridicate, prețuri mari la energie, polarizare politică și acțiuni tot mai agresive de sabotaj și intimidare din partea Rusiei, factori care le limitează posibilitatea de a spori ajutorul pentru Kiev. În analiza publicației, confruntarea deschisă dintre Zelenski și Trump riscă să deterioreze și mai mult relațiile bilaterale, slăbind capacitatea Ucrainei de a rezista pe front, în timp ce eventualele concesii făcute Moscovei ar putea prelungi războiul. Totuși, The Economist remarcă faptul că intensificarea criticilor interne la adresa lui Trump și o eventuală înfrângere a republicanilor la alegerile de la mijlocul mandatului ar putea oferi susținătorilor Ucrainei mai multă libertate de acțiune, fără să garanteze însă o schimbare a politicii americane.
Politico dezvăluie că NATO a început negocieri privind forțele militare, armamentul și resursele financiare de care aliații vor avea nevoie pentru a se apăra în cazul unui posibil atac rusesc, obiectivele de apărare urmând să fie stabilite pentru anul 2029. Potrivit oficialilor europeni citați de publicație, Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară membră a Alianței până atunci, ceea ce sporește presiunea asupra statelor membre să-și consolideze capacitățile militare. Politico identifică cinci probleme majore în negocieri: stabilirea efectivelor și a armamentului necesar, compensarea eventualelor reduceri ale prezenței militare americane în Europa, distribuirea resurselor între flancurile Alianței, alegerea echilibrului dintre drone și tehnica militară tradițională și valorificarea experienței acumulate de Ucraina pe câmpul de luptă. Publicația atrage atenția că diminuarea contribuției americane ar obliga statele europene să găsească alternative pentru capacități esențiale, precum transportul militar greu și unele sisteme avansate de armament, într-un context în care bugetele de apărare sunt deja supuse unor presiuni considerabile. În analiza Politico, experiența Ucrainei în utilizarea dronelor, dezvoltarea sistemelor de apărare antiaeriană și coordonarea operațiunilor militare poate contribui la consolidarea NATO, însă unii oficiali avertizează că lecțiile războiului din Ucraina nu pot fi transpuse integral într-o doctrină a Alianței bazată inclusiv pe superioritate aeriană, mobilitate și lovituri de precizie la distanță.
Le Monde descrie manifestațiile de amploare din Franța, care au fost alimentate de scumpirea vieții și a carburanților, scăderea puterii de cumpărare și nemulțumirile legate de problemele sociale și economice, inclusiv degradarea serviciilor publice și condițiile din școli. Potrivit publicației, mobilizarea de sâmbătă a reunit peste jumătate de milion de persoane, însă manifestațiile pașnice au fost umbrite de confruntări cu poliția, acte de vandalism și jafuri în mai multe orașe. Le Monde anunță că președintele Emmanuel Macron a refuzat demisia ministrului de Interne, Laurent Nuñez, căruia i-a cerut să aplice rapid noi metode de intervenție împotriva participanților la violențe, după ce a recunoscut deficiențe în anticiparea manifestațiilor și în activitatea serviciilor de informații. Publicația precizează că Nuñez și-a asumat răspunderea pentru consecințele protestelor, în timp ce președintele francez a cerut clarificarea erorilor care au permis escaladarea violențelor și distrugerilor. Le Monde consemnează că jafurile au continuat la Paris și în alte orașe, iar poliția a reținut peste 2.000 de persoane, amplificând presiunea asupra autorităților franceze.
Războiul cu Iranul riscă, între timp, să provoace efecte economice care se vor resimți mult timp după șocul inițial al prețurilor la energie, avertizează Financial Times. Potrivit publicației, perturbarea aprovizionării cu uree și sulf din regiunea Golfului afectează producția de îngrășăminte, iar efectele asupra recoltelor nu sunt încă reflectate în indicatorii economici. Financial Times semnalează că reducerea acestor materii prime ar putea determina creșterea prețurilor alimentelor anul viitor, mai ales în Asia de Sud și Africa, unde gospodăriile sunt vulnerabile la scumpirea hranei. Aceeași publicație avertizează că diminuarea veniturilor din exporturile energetice ar putea determina fondurile suverane din Golf să reducă investițiile, inclusiv în tehnologie, extinzând în acest fel efectele conflictului asupra economiei mondiale.
National Review examinează invitația președintelui chinez Xi Jinping adresată tinerilor americani de a studia în China și riscurile de securitate asociate programului. Publicația atrage atenția că studenții ar putea ajunge să utilizeze masiv aplicația WeChat pentru comunicare și activitățile cotidiene, ceea ce ridică întrebări privind accesul la datele lor personale. Comentariul precizează însă că temerile privind îndoctrinarea politică sau furtul cercetărilor universitare nu sunt automat confirmate, iar experiența studiilor în China îi poate face pe unii americani mai critici față de Beijing. În interpretarea publicației americane, miza depășește mobilitatea academică și privește capacitatea statelor de a-și proteja datele și interesele strategice fără să închidă canalele de cooperare educațională.
