Raport Promo-LEX: Elevii din regiunea transnistreană, presați să facă pregătire militară și să semneze contracte cu structurile de la Tiraspol
Elevii din regiunea transnistreană sunt implicați în activități de pregătire militară, iar studenții și absolvenții sunt presați să semneze contracte cu așa-zisele structuri paramilitare de la Tiraspol. În paralel, școlile cu predare în limba română se confruntă cu intimidări, în timp ce sistemul educațional din regiune este integrat tot mai mult în cel al Federației Ruse. Constatările se regăsesc în cel mai recent raport al Asociației Promo-LEX privind situația drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Ceremonii săptămânale cu „drapel” și „imn”
Din 1 septembrie, în școlile controlate de așa-numitele instituții din regiunea transnistreană au fost introduse ceremonii săptămânale de arborare a „drapelului” regimului și de intonare a pretinsului imn. Promo-LEX spune că acestea au devenit spectacole de propagandă, al căror scop este formarea unei „identități transnistrene”, a respectului față de „patrie” și față de „poporul transnistrean”. Narațiunea despre o identitate distinctă a fost construită de regim după 1992 și a fost intensificată în ultimii ani, fiind integrată în procesul educațional, în canalele de propagandă și pe rețelele de socializare.
În anul școlar 2026–2027, 127 de copii au fost înscriși în cele două instituții militarizate pentru minori: 65 la școala militară Suvorov din Tiraspol, subordonată „ministerului apărării”, și 62 la școala de cadeți din Tighina (Bender), subordonată „ministerului afacerilor interne”.
Jumătate dintre noii elevi de la Tighina sunt fete. Anul trecut au fost 120 de copii, iar unii provin din familii vulnerabile și din școli-internat.
Începând cu vârsta de 11 ani, copiii poartă uniforme de camuflaj, locuiesc în regim de cazarmă și sunt supravegheați permanent de personal militar. Pe lângă materiile obișnuite, învață să folosească arme și drone.
La deschiderea anului școlar, la Suvorov a participat Dmitri Zelenkov, comandantul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), staționat ilegal în Moldova. Absolvenții primesc, din promoția 2025–2026, și diplome rusești. Mulți continuă la așa-zisul institut militar din Tiraspol sau la „institutul juridic” al „ministerului afacerilor interne”, iar alții - în academii militare din Rusia.
Potrivit informațiilor din februarie 2026, mai mulți foști elevi activează deja în structurile militare rusești, așa că aceste școli funcționează ca bazin de recrutare.
Tabere militare pentru copii de la 10 ani:
La Grigoriopol, între 27 și 31 iulie, „oastea cazacilor de la Marea Neagră” a organizat competiții militar-sportive cu peste 50 de copii de 10–17 ani, împărțiți în trei „plutoane”. Programul a inclus instruire cu drone, asamblarea și dezasamblarea automatului Kalașnikov, aruncarea grenadelor și tragerea cu arme pneumatice. Organizatorii au prezentat războiul din 1992 drept „agresiunea Moldovei împotriva poporului transnistrean”.
La Slobozia a avut loc a 21-a ediție a taberei „Mars”, cu 67 de adolescenți de cel puțin 14 ani. Timp de aproximativ zece zile, ei au făcut instrucție de front, pregătire medicală și probe de tragere.
Clubul militar-sportiv „Scânteia” recrutează minori de 14–18 ani prin școli, cu afișe distribuite chiar de licee, inclusiv la Tighina. Antrenamentele includ tragere, patrulare nocturnă, ambuscade și evacuarea răniților.
Pe fondul deficitului de personal, studenții și absolvenții sunt presați să urmeze pregătire militară și să semneze contracte pe termen lung cu „ministerul apărării” de la Tiraspol.
Promo-LEX avertizează că tinerii care refuză riscă represalii, inclusiv privarea ilegală de libertate.
La 2 septembrie, pretinsul lider al regimului, Vadim Krasnoselski, a anunțat că 142 din cele 157 de instituții de învățământ general din regiune au obținut acreditare în Federația Rusă, ceea ce permite eliberarea actelor de studii rusești. Obiectivul declarat este ca absolvenții să primească simultan două diplome. Procesul a fost anunțat la 29 ianuarie, iar în primăvară agenția rusă Rosobrnadzor a început să emită ordinele de acreditare.
Promo-LEX spune că peste 90% dintre elevi învață în limba rusă, istoria și realitățile Republicii Moldova lipsesc din curriculum, iar manualele spun încă din clasa I că Rusia este „patria” lor.
Raportul compară procesul cu cel din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Școlile cu predare în limba română, tot mai solicitate, dar supuse intimidărilor
În timp ce sistemul educațional controlat de Tiraspol se apropie tot mai mult de cel rusesc, școlile cu predare în limba română continuă să se confrunte cu presiuni și intimidări.
În anul de studii 2026–2027, peste 2.000 de elevi frecventează cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subordonate Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.
În ultimii cinci ani, numărul elevilor a crescut constant, inclusiv datorită interesului familiilor alolingve pentru studierea limbii române și pentru accesul la educație în conformitate cu standardele naționale.
Cererea depășește însă capacitatea actuală a unor instituții, în principal din cauza spațiilor insuficiente și a sediilor care nu sunt pe deplin adaptate procesului educațional. Unele școli nu au putut admite toți copiii care au solicitat înscrierea.
Creșterea numărului de elevi are loc în pofida declinului demografic din regiune. În ultimii zece ani, numărul copiilor cu vârste între 0 și 18 ani s-a redus cu aproximativ 33%.
Promo-LEX constată că părinții care își înscriu copiii în aceste instituții sunt supuși intimidărilor, în special cei angajați în structurile subordonate regimului de la Tiraspol. Presiunile sunt alimentate inclusiv de mesaje propagandistice potrivit cărora școlile ar falsifica istoria și ar promova reabilitarea nazismului.
În perioada monitorizată, mai mulți reprezentanți ai structurilor de la Tiraspol au lansat acuzații la adresa acestor instituții.
La 14 august, adjunctul pretinsului ministru de externe, Alexandr Stețiuc, le-a calificat drept „angajate politic”. La 1 septembrie, Vadim Cravciuc, așa-zis deputat în sovietul suprem, le-a acuzat de „denaturarea istoriei”, în timp ce politologul Andrei Safonov le-a descris drept potențiale centre „opoziționiste și subversive”.
Potrivit raportului, asemenea declarații contribuie la stigmatizarea elevilor, profesorilor și familiilor acestora și pot crea un climat în care intimidarea este tolerată sau justificată.
Practici similare au fost semnalate și în cazul persoanelor înscrise în Programul național de studiere a limbii române. Unii beneficiari s-ar fi retras din program după ce au fost monitorizați și supuși presiunilor din partea structurilor transnistrene ilegale.
Promo-LEX consideră că sprijinirea școlilor cu predare în limba română, inclusiv prin extinderea capacității de școlarizare și integrarea copiilor alolingvi, trebuie să rămână o prioritate a politicilor de reintegrare.
Propagandă despre reintegrare și accesul limitat la informații
Raportul semnalează și intensificarea campaniilor de dezinformare care vizează politicile de reintegrare promovate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.
Potrivit organizației, presa și televiziunile controlate de regimul de la Tiraspol, precum și canalele de Telegram și alte rețele sociale prezintă reintegrarea drept o amenințare pentru populație. Termenul este asociat cu noțiuni precum „blocadă”, „presiune”, „șantaj” și „agresiune economică”.
Aplicarea etapizată a acelorași reguli fiscale pentru operatorii economici de pe întreg teritoriul țării este prezentată drept o măsură care ar provoca închiderea întreprinderilor, sărăcirea populației și o eventuală catastrofă umanitară.
Un discurs similar este utilizat în legătură cu Fondul de convergență, descris în propaganda locală drept un instrument prin care Chișinăul ar urmări să colecteze resursele financiare ale întreprinderilor din regiune.
În același timp, Promo-LEX constată restricționarea accesului la informații despre activitatea structurilor transnistrene. În ultimele cinci luni, accesul din afara regiunii la mai multe platforme web ale acestora a fost blocat.
Organizația consideră că aceste restricții, împreună cu refuzul constant de a furniza informații, afectează transparența și controlul public asupra activității structurilor respective.
Criza economică afectează serviciile sociale și medicale
Situația drepturilor omului este agravată de dificultățile economice din regiune, pe fondul crizei energetice și al reducerii activității industriale.
Potrivit raportului, rectificările bugetare operate de structurile de la Tiraspol au inclus reduceri ale cheltuielilor pentru protecția socială și sănătate. În iulie 2026, cheltuielile alocate acestor domenii au fost diminuate cu peste 13 milioane de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 807.453 de dolari, potrivit conversiei indicate în raport.
La sfârșitul lunii septembrie, a fost inițiată o nouă rectificare bugetară, care prevedea reducerea cheltuielilor considerate neprotejate social cu 34.6 milioane de ruble transnistrene, diminuarea la jumătate a fondului ecologic și reducerea fondului pentru dezvoltarea antreprenoriatului cu 2.9 milioane de ruble. Bugetele locale urmau, de asemenea, să reducă alte cheltuieli cu 12%, resursele fiind direcționate cu prioritate către plata salariilor.
În aceste condiții, tot mai mulți locuitori ai regiunii apelează la servicii medicale și sociale pe malul drept al Nistrului.
Datele prezentate de Promo-LEX arată că, doar în primul semestru al anului 2026, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost finanțate 4.051 de cazuri de tratament spitalicesc pentru persoane domiciliate în regiune, în valoare de 78.25 de milioane de lei.
Alte peste 14.18 milioane de lei au fost alocate pentru medicamente și dispozitive medicale compensate.
Promo-LEX cere un mecanism de sprijin pentru victimele persecuțiilor
O evoluție pozitivă evidențiată în raport este adoptarea, la 24 septembrie 2026, în prima lectură, a proiectului de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, o modificare solicitată constant de Promo-LEX în ultimii ani.
Proiectul creează premise pentru acordarea unui sprijin adaptat persoanelor persecutate de structurile transnistrene, inclusiv acces la servicii de asistență fără a fi necesară finalizarea dosarului penal și la asistență juridică garantată de stat, indiferent de venituri.
Organizația atrage însă atenția că mai sunt necesare clarificări privind accesul efectiv la compensații, tratamentul și recuperarea medicală de lungă durată, precum și acordarea asistenței psihologice în funcție de nevoile fiecărei victime.
Raportul integral poate fi accesat aici.
Amintim că, săptămâna trecută, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că strategia Chișinăului de reintegrare a țării presupune inclusiv „erodarea bazei economice a regimului” separatist. Potrivit oficialului, autoritățile își propun să schimbe treptat relațiile economice cu regiunea transnistreană, prin eliminarea facilităților fiscale de care beneficiază companiile din stânga Nistrului și crearea unui fond de convergență, destinat proiectelor pentru locuitorii regiunii.
Măsurile ar urma să contribuie la apropierea celor două maluri ale Nistrului și la reducerea dependenței economice a regimului separatist, pe care Chiveri îl consideră influențat de Moscova și de grupul controlat de omul de afaceri Victor Gușan.
Viceprim-ministrul a explicat că, deocamdată, Chișinăul nu poate purta negocieri politice propriu-zise cu Tiraspolul, atât timp cât administrația separatistă nu recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
În acest context, autoritățile se concentrează pe soluționarea problemelor concrete ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, fără a aborda, în prezent, chestiuni strategice care ar putea conduce la reintegrarea propriu-zisă a țării.
De la 1 septembrie, Republica Moldova aplică TVA și accize pentru bunurile introduse de operatorii economici din regiunea transnistreană, începând cu produse neesențiale și de lux, precum alcoolul, tutunul, bijuteriile sau anumite mijloace de transport. Procesul va fi extins etapizat, până la 1 ianuarie 2030, când toate mărfurile ar urma să fie supuse regimului fiscal general.
Sumele pentru Fondul de convergență urmează să fie stabilite prin Legea bugetului pe 2027. Mecanismul de implementare, inclusiv un Consiliu Consultativ condus de vicepremierul pentru Reintegrare, ar urma să fie aprobat prin hotărâre de Guvern.
CITIȚI ȘI:
