Producerea dronelor defensive în R. Moldova, blocată de lipsa legislației. Carp: „Ai la graniță un război de 5 ani, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe”
Deși războiul din Ucraina și dronele prăbușite pe teritoriul țării impun măsuri urgente, R. Moldova nu are nici după aproape cinci ani un cadru legal pentru dezvoltarea unei industrii proprii de apărare. Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, critică ritmul lent al al procesului și afirmă că R. Moldova nu se adaptează suficient de repede la noile riscuri militare.
„Noi suntem astăzi doar la etapa în care încercăm să găsim o strategie despre felul cum construim o apărare și drone de interceptare a dronelor ofensive de pe teritoriu. Noi nici legislație nu avem. Deci și aceasta, din păcate, este o problemă a instituțiilor noastre de forță, că nu au venit cu o propunere, nici Ministerul Economiei nu a venit cu modificarea legislației”, a declarat Lilian Carp pe 19 octombrie, la emisiunea „La 360 de grade”, de la Radio Moldova.
Deputatul a criticat ritmul lent în care sunt pregătite modificările legislative, în condițiile în care războiul de la graniță a schimbat atât tehnicile militare, cât și tehnologiile folosite pe câmpul de luptă.
„Ai la hotar un război de cinci ani de zile, se schimbă structura războiului, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Așa nu se face, nu avem acea legislație. Noi suntem abia la etapa în care se elaborează un proiect de lege, din păcate, tare greu și complicat”, a afirmat parlamentarul.
Lilian Carp susține că inițiativele de consolidare a capacităților de securitate ale Republicii Moldova au fost însoțite, în ultimii ani, de controverse și mesaje care, în opinia sa, au alimentat temeri în societate.
Deputatul a făcut referire la dezbaterile privind posibilitatea producerii în țară a munițiilor cu destinație civilă, pentru tir și vânătoare, subiect care a provocat reacții politice.
„Și uitați-vă, toată această propagandă pe parcursul ultimilor trei-patru ani de zile, orice tentativă ca noi să putem să ne construim capacitățile de securitate a ieșit în spațiul public, deci au aruncat diferite fumigene pentru a aduce panică în societate. Țineți minte când se discuta despre posibilitatea producerii pe teritoriul Republicii Moldova a munițiilor cu destinație civilă? Deci, în general, se vorbea pentru tir și vânătoare, și câtă mizerie și scandal a fost”, a declarat Lilian Carp.
Proiectul de lege trebuie să prevadă controlul producției și al exporturilor
Potrivit lui Lilian Carp, elaborarea cadrului legal este complicată și din cauza necesității de a stabili reguli clare pentru produsele care pot avea atât utilizare civilă, cât și militară.
În cazul dronelor de interceptare, autoritățile trebuie să se asigure că echipamentele și componentele fabricate în Republica Moldova pot fi urmărite și că nu ajung să fie folosite în scopuri care ar putea genera riscuri de securitate sau probleme diplomatice.
Deputatul a explicat că dezvoltarea unei industrii de apărare nu ar presupune doar producerea echipamentelor pentru necesitățile interne, ci ar putea implica și exporturi, ceea ce necesită mecanisme de control.
„Republica Moldova, fiind stat neutru, vă dați seama, o industrie militară privind construcția unor drone de interceptare, adică defensive, tu nu le produci doar pentru piața internă, tu poți avea capacitatea să le vinzi. Și atunci trebuie să înțelegi unde ajung ele, trebuie să ai o legislație care să permită trasabilitatea, unde ajung și cine le poate folosi”, a menționat Lilian Carp.
Autoritățile trebuie să poată verifica traseul inclusiv al componentelor utilizate în producție, nu doar al echipamentului finit. Potrivit deputatului, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precum și instituțiile de forță trebuie să clarifice aceste aspecte înainte ca proiectul de lege să fie propus pentru dezbateri.
Neutralitatea nu înseamnă pasivitate în procesul de apărare
Lilian Carp a respins ideea că statutul de neutralitate al Republicii Moldova ar trebui să împiedice dezvoltarea capacităților defensive. Potrivit acestuia, neutralitatea nu exclude investițiile în apărare și pregătirea pentru riscurile externe.
„Republica Moldova este stat neutru, numai că neutralitatea nu înseamnă pasivitate în procesul de apărare. (...) Statutul de neutralitate nu înseamnă să fii pasiv în procesul de apărare”, a declarat deputatul.
În cadrul aceleiași emisiuni, Carp a afirmat că Republica Moldova dispune de capacități limitate de intervenție în cazul survolării ilegale a spațiului aerian și că protejarea infrastructurii critice rămâne o prioritate. El a precizat că unele informații despre capacitățile existente nu pot fi făcute publice, din motive de securitate.
Deputatul a mai susținut că țara trebuie să-și consolideze propriile mijloace de apărare, în condițiile în care nu dispune de avioane de luptă și are posibilități limitate de intervenție împotriva unor ținte aeriene rapide.
Amintim că, săptămâna trecută, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Republica Moldova ar putea începe să producă propriile drone, autoritățile urmând să modifice legislația pentru a permite acest lucru. Potrivit spicherului, dronele ar putea servi atât la apărarea R. Moldova, cât și în agricultură sau în situații de urgență.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, aproximativ 100 de drone și rachete au survolat spațiul aerian al țării, iar o parte dintre ele au căzut și au explodat, provocând pagube materiale și, pentru prima dată, în toamna anului 2026, rănind un polițist de frontieră. Recent, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a admis, pentru prima dată, că dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian al R. Moldova și ajung să explodeze pe teritoriul țării sunt de fabricație rusească.
La 1 octombrie, Ozerov a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest, după ce trei drone rusești au survolat spațiul aerian al R. Moldova în timpul atacurilor asupra Ucrainei din 30 septembrie. La 2 octombrie, înaintea ședinței Parlamentului, președintele legislativului, Igor Grosu, nu a exclus adoptarea unor măsuri suplimentare în raport cu diplomatul rus. Întrebat dacă acestea ar putea include și expulzarea lui Ozerov, Grosu a răspuns că „totul este posibil”.
CITIȚI ȘI:
