O misiune marțială de 578 de milioane de dolari: Japonia a lansat nava care va explora solul de pe luna Phobos
Japonia a lansat, la 20 octombrie, o navă spațială într-o misiune fără precedent spre Marte, care va încerca să colecteze probe de sol de pe luna Phobos pentru a le aduce pe Pământ.
În trecut, NASA a lansat nouă nave spațiale pe Marte, iar China – în 2021, însă nimeni nu a reușit până acum să aducă pe Pământ mostre de pe planeta roșie, cu atât mai puțin de pe sateliții acesteia, scrie Euronews.
Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială, care conduce proiectul, a lansat nava spațială de pe cosmodromul principal de pe insula Tanegashima.
Misiunea „Martian Moon Exploration” costă 578 de milioane de dolari și cântărește cinci tone. Aparatul transportă un colector robotic de probe și un rover de mici dimensiuni, care vor explora solul de pe Phobos, cel mai mare și cel mai apropiat dintre cei doi sateliți naturali ai planetei Marte.
Navă spațială ar trebui să ajungă în apropierea planetei Marte până la sfârșitul verii viitoare. Aceasta se va alinia pe orbita lui Phobos înainte de a-l elibera pe Idefix, un rover franco-german. Cu dimensiuni nu mai mari decât un cuptor cu microunde, Idefix va coborî pe luna planetei.
Dacă misiunea va reuși, praful, solul și rocile colectate de pe Phobos vor ajunge pe Pământ în anul 2031. Analiștii consideră că Japonia are un avantaj, având în vedere că a finalizat deja cu succes două misiuni de colectare și aducere pe Pământ a probelor de pe asteroizi.
Phobos are o formă asemănătoare unui cartof și o lățime de aproximativ 22 de kilometri. Studierea acestuia ar putea explica modul în care s-au format sateliții planetei Marte și, posibil, alți sateliți din univers.
Ce urmează după ce roverul Idefix aterizează?
Roverul cu patru roți este proiectat să se îndrepte singur dacă aterizează răsturnat. Totuși, riscurile rămân mari dacă vehiculul se va scufunda în sol moale sau va rămâne blocat între stânci, a explicat Julien Baroukh, reprezentant al Agenției Spațiale Franceze.
Viteza de deplasare a roverului va fi de doar un milimetru pe secundă. Acesta urmează să exploreze Phobos-ul timp de 100 de zile. Inginerii japonezi își doresc să evite solul prăfos și terenul accidentat atunci când modulul static de aterizare, prevăzut cu patru picioare, va coborî pe suprafață pentru a aduna probe, la sfârșitul anului 2028 sau în 2029.
Modulul de aterizare va petrece doar două ore pe Phobos, timp în care va fora și va aspira cel puțin 10 grame de material înainte de a decola din nou în spațiu. Ulterior, va studia satelitul Deimos în timpul unei serii de survoluri, va părăsi sistemul marțian în 2030 și se va îndrepta spre Pământ pentru a livra probele în 2031.
Phobos înseamnă „frică” în limba greacă, iar Deimos înseamnă „groază”. Aceștia sunt fiii gemeni ai lui Ares, zeul războiului, cunoscut sub numele de Marte în mitologia romană.
Cum s-au format sateliții planetei Marte
Studind acești sateliți, cercetătorii speră să afle dacă Phobos și Deimos s-au format în urma unei coliziuni între Marte și un corp spațial masiv. De asemenea, sateliții ar putea fi asteroizi rătăciți care au fost capturați de gravitația planetei Marte. Indiferent de origine, oamenii de știință se așteaptă să găsească urme ale planetei Marte pe Phobos.
Acestea ar putea ajuta la descifrarea modului în care se formează planetele și sateliții și, posibil, chiar la înțelegerea condițiilor necesare apariției vieții. Descoperirile vor ajuta la configurarea viitoarelor misiuni pe Marte, inclusiv a celor cu echipaj uman, a precizat Lindsay Hays, directoare interimară a departamentului de științe planetare din cadrul NASA.
„Este o oportunitate unică într-o viață. Facem parte din prima misiune de aducere a probelor din sistemul marțian”, a declarat Markus Grebenstein, șeful echipei responsabil de rover din cadrul Agenției Spațiale Germane.
Japonia nu este singura țară care caută resurse științifice în rocile și solul din sistemul marțian. China intenționează să lanseze propria misiune de aducere a probelor de pe Marte în 2028. Între timp, NASA încă dezbate modalitatea prin care va recupera cele peste 30 de tuburi cu probe colectate de roverul Perseverance.
CITIȚI ȘI:
