Revista presei internaționale | Administrația SUA își trimite emisarul în Europa și Rusia pentru a negocia pacea în Ucraina
Presa internațională analizează perspectivele încheierii războiului din Ucraina, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Kiev și al inițiativelor Kremlinului de a negocia viitorul țării într-un format care ar marginaliza Ucraina și Europa. În paralel, publicațiile străine urmăresc consolidarea securității europene în fața amenințărilor hibride și a extinderii influenței Rusiei și Chinei, dar și efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz asupra aprovizionării cu energie și a economiilor occidentale.
Reuters își concentrează atenția asupra reluării negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, în condițiile în care administrația Trump încearcă să mențină dialogul atât cu Kievul, cât și cu Moscova, iar relațiile dintre Washington și autoritățile ucrainene se deteriorează. Sursele agenției de presă dezvăluie că emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, va merge în această săptămână în Norvegia pentru negocieri privind încheierea războiului ruso-ucrainean. Reuters evidențiază că discuțiile pregătite la Oslo, urmate de o posibilă întâlnire a emisarului american Steve Witkoff cu Vladimir Putin, se desfășoară pe fondul divergențelor privind condițiile unei eventuale înțelegeri și rolul aliaților europeni. Agenția atrage atenția că tensiunile sunt amplificate de acuzațiile Kievului privind restricționarea comunicațiilor militare prin satelit Starshield, reducerea schimbului de informații secrete și întârzierile în livrarea rachetelor pentru sistemele antiaeriene Patriot. Contextul descris de Reuters ridică întrebări privind capacitatea Ucrainei de a negocia de pe poziții de egalitate, în condițiile în care sprijinul militar și informațional american rămâne esențial pentru apărarea țării.
The Wall Street Journal scoate în evidență propunerea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, de a organiza un summit cu președintele american Donald Trump și cel chinez Xi Jinping pentru a negocia încheierea războiului din Ucraina. Autorul articolului consideră că această inițiativă ar urma să avantajeze Moscova, în condițiile în care formatul de discuții asupra deciziilor privind viitorul Ucrainei ar exclude Kievul și capitalele europene. Sursele publicației dezvăluie că președintele rus a lansat ideea în timpul unei convorbiri telefonice cu Trump din 9 octombrie, iar Kremlinul a propus organizarea întâlnirii în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific, programat pentru 18–19 noiembrie, în orașul chinez Shenzhen, deși președintele american nu și-a dat încă acordul. The Wall Street Journal observă că inițiativa i-ar permite lui Putin să consolideze statutul Rusiei de mare putere și să promoveze o ordine internațională în care marile state își împart sferele de influență, o ambiție pe care o sursă citată de ziar o compară cu o nouă conferință de la Ialta. Publicația subliniază că un asemenea summit ar putea spori influența diplomatică a Chinei, dar ar expune Beijingul riscului de a se implica mai direct în conflict și de a-și tensiona relațiile cu statele europene, care privesc cu neîncredere apropierea ruso-chineză. În evaluarea ziarului, inițiativa Kremlinului urmărește să valorifice relația tot mai apropiată dintre Putin și Trump pentru a obține o soluție favorabilă Moscovei, marginalizând Ucraina și Europa în negocierile care îi privesc direct securitatea și viitorul.
The Kyiv Independent analizează, între timp, modul în care Rusia încearcă să transforme oboseala provocată de război într-un avantaj politic, alimentând mesajele despre necesitatea unor concesii pentru încheierea conflictului. Publicația notează că 66% dintre ucraineni doresc încheierea războiului prin negocieri cât mai curând, față de 22% în 2022, dar avertizează că această schimbare nu înseamnă acceptarea capitulării sau a condițiilor impuse de Moscova. The Kyiv Independent observă că propaganda rusă preia declarațiile unor politicieni ucraineni care cer concesii și le prezintă drept dovadă că atacurile și epuizarea populației își ating scopul. Publicația consideră că asemenea campanii urmăresc să divizeze societatea ucraineană și să slăbească sprijinul partenerilor occidentali, în paralel cu presiunile militare exercitate asupra țării.
Presiunile asupra Ucrainei se manifestă și în planul securității regionale, remarcă LRT. Radiodifuzorul public din Lituania informează că țara își consolidează securitatea obiectivelor de infrastructură critică după o tentativă de incendiere a unei stații de comunicații Starlink de lângă Vilnius, pe care autoritățile au calificat-o drept sabotaj asociat Rusiei. Aceeași sursă precizează că decizia a fost luată după consultări între oficialii guvernamentali și responsabilii din domeniul securității, pe fondul îngrijorărilor provocate și de o presupusă explozie a unei drone. LRT scoate în evidență anunțul premierului lituanian Mindaugas Sinkevicius privind mobilizarea mai multor forțe pentru protejarea obiectivelor considerate importante pentru funcționarea statului. Incidentul amplifică temerile privind extinderea operațiunilor de sabotaj în apropierea granițelor nordice ale NATO, într-un context în care statele europene avertizează tot mai des asupra amenințărilor hibride asociate războiului din Ucraina, susțin analiștii intervievați de radiodifuzorul public de la Vilnius.
Riscurile pentru securitatea europeană sunt analizate și de The Times, care dezvăluie că Uniunea Europeană pregătește o strategie mai fermă pentru a contracara extinderea influenței Rusiei și Chinei în regiunea arctică, devenită tot mai importantă pentru comerțul mondial și securitatea militară. Într-un interviu acordat publicației, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, avertizează că ruta maritimă nordică, deschisă sezonier de retragerea ghețurilor, riscă să devină un punct de presiune asupra transportului internațional dacă Beijingul și Moscova își consolidează controlul asupra acesteia. Potrivit ziarului, planurile europene includ dezvoltarea capacităților de supraveghere a traficului maritim, protejarea cablurilor submarine, consolidarea porturilor și aeroporturilor cu rol militar și alocarea a 260 de milioane de euro pentru tehnologii militare adaptate condițiilor arctice. The Times remarcă și efectele tensiunilor provocate de amenințările lui Donald Trump privind Groenlanda, Kallas afirmând că acestea au afectat încrederea dintre aliații transatlantici și au întărit argumentul pentru o cooperare europeană mai strânsă în domeniul securității.
Le Monde descrie impactul economic al competițiilor geopolitice de ultimă oră. Ziarul urmărește turneul diplomatic al președintelui francez Emmanuel Macron în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Qatar, prin care Parisul încearcă să-și asigure aprovizionarea cu petrol și carburanți în condițiile perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz. Autoritățile franceze caută volume suplimentare de motorină și petrol, inclusiv prin folosirea unor stocuri de carburanți păstrate în Oman, însă capacitatea statelor din Golf de a furniza resurse suplimentare este limitată de reducerea propriilor exporturi, explică Le Monde. Ziarul notează că blocajul maritim afectează și economiile producătorilor din regiune, amintind că Fondul Monetar Internațional a anticipat contracții economice semnificative pentru Qatar și Arabia Saudită. În evaluarea publicației, vizita reflectă atât presiunea imediată a prețurilor la energie asupra guvernelor europene, cât și căutarea unor rute alternative de aprovizionare și a unor noi formule de cooperare în domeniul securității.
Efectele scumpirii combustibililor se resimt și în SUA, scrie The Washington Post. Ziarul arată că scumpirea combustibilului pentru încălzirea locuințelor devine o problemă electorală importantă în statele americane din nord-est, unde milioane de gospodării depind de acest tip de combustibil. Publicația informează că prețul mediu a depășit șase dolari pe galon (n.r. – aproape 3,8 litri), cu peste 70% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce aproximativ 4,8 milioane de gospodării americane utilizează păcură pentru încălzire. Oponenții democrați ai președintelui Donald Trump exploatează problema în campania pentru alegerile pentru Congresul american programate pe 3 noiembrie, remarcă The Washington Post. Tema e dezbătută aprins în special în Maine și New Hampshire, unde candidații discută despre costul vieții și sprijinul federal pentru consumatorii cu venituri mici, detaliază ziarul. În analiza The Washington Post, apropierea sezonului rece amplifică presiunea asupra administrației Trump, deoarece costurile energiei se transformă într-o problemă cotidiană care poate influența nemulțumirea alegătorilor.
Pe fondul presiunilor economice interne, administrația Trump încearcă să gestioneze și dosarele de securitate din Orientul Mijlociu, scrie Axios. Publicația informează că secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a efectuat o vizită neanunțată în Israel și, potrivit surselor citate de publicație, s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu la baza aeriană Ovda. Axios atrage atenția că întâlnirea a avut loc cu numai opt zile înaintea alegerilor parlamentare israeliene din 27 octombrie, într-un moment în care autoritățile de la Washington și Tel Aviv discută despre posibilitatea reluării unor operațiuni militare de amploare împotriva Iranului. Publicația subliniază că baza Ovda este relevantă și pentru operațiunile americane din regiune, fiind utilizată de avioane de realimentare și aparate de luptă ale Statelor Unite. Potrivit Axios, caracterul neanunțat al vizitei evidențiază sensibilitatea coordonării militare americano-israeliene, pe fondul incertitudinilor privind evoluția conflictului și apropierea scrutinului din Israel.
