Mai puțini aleși după reforma APL: 123 de consilieri pentru cele trei regiuni
Cele trei regiuni administrative care, după reforma administrativ-teritorială, ar urma să înlocuiască cele 32 de raioane ale Republicii Moldova vor avea, în total, 123 de consilieri regionali, față de aproximativ 1.000 de consilieri raionali în prezent. Numărul aleșilor va depinde de populația fiecărei regiuni: 47 în Centru, 41 în Nord și 35 în Sud. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege privind modificarea legislației administrației publice locale, discutat marți, 20 octombrie, la ședința secretarilor generali ai Guvernului.
Potrivit documentului, regiunile cu până la 300.000 de locuitori vor avea 35 de consilieri, cele cu o populație cuprinsă între 300.001 și 600.000 de locuitori – 41, iar regiunile cu peste 600.000 de locuitori – 47 de consilieri.
Astfel, Regiunea Centru, cu aproximativ 664.000 de locuitori și 96 de primării, ar urma să aibă 47 de consilieri. Regiunea Nord, cu aproape 510.000 de locuitori și 81 de primării, ar avea 41 de consilieri, iar Regiunea Sud, cu circa 281.000 de locuitori și 48 de primării – 35 de consilieri.
În total, numărul consilierilor de la acest nivel al administrației ar scădea de aproximativ opt ori.
Consilierii regionali vor fi aleși de cetățeni, în timp ce președinții celor trei regiuni vor fi desemnați de consiliile regionale, din rândul propriilor membri. Vicepreședinții vor fi aleși la propunerea președinților.
Proiectul stabilește și ce vor face noile administrații. Spre deosebire de actualele consilii raionale, acestea se vor concentra în principal pe dezvoltarea economică a regiunilor, atragerea investițiilor și coordonarea proiectelor care implică mai multe localități.
Consiliile regionale vor aproba strategiile de dezvoltare, bugetele și proiectele de investiții, inclusiv cele finanțate din fonduri europene. De asemenea, vor administra patrimoniul regional și vor putea sprijini primăriile în pregătirea și implementarea proiectelor.
În același timp, o serie de servicii publice vor rămâne în responsabilitatea primăriilor. Este vorba despre alimentarea cu apă și canalizarea, gestionarea deșeurilor, întreținerea străzilor, transportul public local și educația timpurie.
Deocamdată, modificările sunt la etapa de proiect și urmează să parcurgă procedurile de aprobare și adoptare.
Precizăm că, în urma reformei administrativ-teritoriale, numărul primăriilor ar urma să scadă de la aproape 900 la 273, iar cele 32 de consilii raionale vor fi înlocuite cu trei consilii regionale. Guvernul justifică reorganizarea prin fragmentarea administrației locale și resursele financiare limitate ale primăriilor, dintre care peste 85% administrează localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
Autoritățile susțin că reforma va permite reducerea cheltuielilor administrative, îmbunătățirea serviciilor publice și atragerea mai multor investiții. O parte a opoziției și a reprezentanților administrației locale avertizează însă asupra riscului de centralizare și de îndepărtare a administrației de cetățeni.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent că legile necesare implementării reformei ar urma să fie adoptate cel târziu în a doua jumătate a lunii noiembrie 2026.
CITIȚI ȘI:
[R. Moldova ar putea avea încă o zonă în afară de Nord, Centru și Sud, așa cum prevede reforma administrativ-teritorială: Explicațiile premierului Tofan](R. Moldova ar putea avea încă o zonă în afară de Nord, Centru și Sud, așa cum prevede reforma administrativ-teritorială: Explicațiile premierului Tofan)
