Revista presei internaționale | SUA presează Kievul în beneficiul Moscovei
Presa internațională analizează presiunile administrației Trump asupra Kievului și riscul ca negocierile privind încheierea războiului să favorizeze Moscova. Mai multe publicații străine scriu despre rolul Chinei în evoluția conflictului, dar și despre incertitudinile privind sprijinul militar american care ridică noi semne de întrebare pentru securitatea Ucrainei și a Europei. În paralel, ziarele occidentale urmăresc reconfigurarea pieței energetice mondiale pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Axios dezvăluie că, în timpul negocierilor purtate ieri, în capitala Norvegiei, Oslo, Jared Kushner, ginerele liderului american Donald Trump, i-a cerut din nou președintelui Volodimir Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, insistând asupra solicitării Casei Albe. Potrivit surselor publicației, Kushner a fost tranșant în discuția purtată de la distanță. După întrevedere, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să oprească loviturile dacă Rusia face un pas reciproc, notează Axios. Publicația precizează că, după negocierile de la Oslo, emisarul special american Steve Witkoff urma să plece la Sankt Petersburg pentru a discuta propunerile de pace cu președintele rus Vladimir Putin. Administrația Trump speră că Moscova va accepta compromisuri, după ce Washingtonul a relaxat sancțiunile impuse Rusiei și a permis livrări de motorină rusească, comentează Axios.
The Washington Post constată că Moscova privește intensificarea presiunilor lui Donald Trump asupra lui Volodimir Zelenski drept o oportunitate de a obține, până la sfârșitul anului, un acord de pace în condiții favorabile Rusiei. Ziarul apreciază că obiectivul liderului american ar putea fi legat de summitul G20 din decembrie, la care l-a invitat pe Vladimir Putin, și nu doar de disputa privind exporturile de motorină sau atacurile asupra rafinăriilor rusești. Experții intervievați de The Washington Post avertizează că Moscova ar putea urmări nu doar ocuparea întregului Donbas, ci și limitarea capacităților militare ale Ucrainei. Potrivit analiștilor citați de ziar, Putin a profitat de preocupările liderului american privind prețurile ridicate la energie și popularitatea sa scăzută înaintea alegerilor pentru Congres, reușind să-l apropie de poziția Kremlinului. Foști oficiali americani interpretează această evoluție drept o continuare a preferinței lui Trump pentru Putin în detrimentul lui Zelenski, în condițiile în care președintele SUA pare convins că Ucraina nu poate învinge Rusia, notează The Washington Post.
Revista americană The Atlantic identifică trei momente politice din următoarele opt săptămâni care ar putea influența decisiv viitorul Ucrainei: alegerile pentru Congresul SUA, un posibil summit Trump–Putin–Xi Jinping în China și reuniunea G20 din decembrie, unde președintele american speră să obțină un acord de pace. Publicația atrage atenția că Ucraina riscă să fie exclusă din negocierile privind propriul viitor. The Atlantic observă că Donald Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o abordare care contrastează cu reacția administrației americane la loviturile rusești asupra infrastructurii energetice și orașelor ucrainene. Publicația consideră că rezultatul alegerilor americane ar putea schimba raportul de forțe de la Washington, dar avertizează că, până la instalarea noului Congres în ianuarie, Trump va putea continua să exercite presiuni asupra Kievului.
The Independent interpretează perspectiva unor negocieri americano-ruso-chineze privind Ucraina, fără participarea Kievului, drept un semnal de alarmă pentru securitatea europeană. Asemenea tratative riscă să legitimeze o ordine internațională în care marile puteri decid soarta statelor mai mici fără acordul acestora, semnalează The Independent. Publicația apreciază că Europa și Marea Britanie nu se pot limita la declarații de dezaprobare, ci trebuie să-și coordoneze mai ferm politica de securitate și să caute sprijinul altor aliați, precum Canada, Japonia și Coreea de Sud. The Independent prezintă eventuala apropiere între Washington și Moscova ca pe o provocare pentru solidaritatea occidentală, în condițiile în care statele europene se tem atât de agresiunea rusă, cât și de reducerea sprijinului american.
Washington Examiner evidențiază influența indirectă, dar importantă, a Chinei asupra războiului din Ucraina, deoarece atât armata rusă, cât și cea ucraineană folosesc componente chinezești pentru fabricarea dronelor, de la motoare și baterii până la camere și sisteme de comunicații. Publicația constată că nici dezvoltarea producției proprii de drone de către Ucraina nu elimină această dependență, multe aparate fiind asamblate din componente fabricate în China. Beijingul a privit inițial războiul ca pe o oportunitate de a-și spori influența diplomatică, însă efectele conflictului asupra relațiilor cu Europa transformă acest avantaj într-o povară, comentează Washington Examiner. Potrivit analizei publicației, China încearcă să păstreze relațiile cu Statele Unite, considerând în același timp parteneriatul cu Rusia o alternativă strategică în cazul deteriorării raporturilor cu Washingtonul. În acest context, Washington Examiner sugerează că interesul Beijingului pentru eventuale negocieri la nivel înalt trebuie înțeles și prin prisma dorinței sale de a-și consolida statutul internațional, fără a-și compromite celelalte interese strategice.
The New York Times acuză administrația lui Donald Trump că a revenit la politica de conciliere în relațiile cu Moscova, încercând să reducă prețurile la carburanți înaintea alegerilor parlamentare americane din noiembrie. Ziarul invocă relaxarea sancțiunilor asupra exporturilor de motorină rusească, alte măsuri de sprijin economic pentru Moscova și restricțiile impuse rețelei de comunicații prin satelit Starshield, utilizată de armata ucraineană. Publicația consideră că aceste decizii afectează interesele naționale americane și riscă să sacrifice vieți ucrainene în beneficiul politic al președintelui SUA, încurajând totodată agresivitatea Rusiei, inclusiv față de statele NATO. The New York Times subliniază că Ucraina a recuperat aproximativ 1.036 de kilometri pătrați de teritoriu între ianuarie și mijlocul lunii octombrie și a intensificat atacurile cu drone în adâncimea teritoriului rus, ceea ce arată că sprijinul occidental poate schimba evoluția războiului. În opinia ziarului, Washingtonul trebuie să ridice restricțiile asupra Starshield și să aplice sancțiunile prevăzute de inițiativa senatorului Lindsey Graham împotriva sectorului energetic rus, în timp ce Europa trebuie să-și asume o parte mai mare din costurile apărării continentului. Publicația avertizează că miza războiului depășește soarta Ucrainei, fiind vorba despre capacitatea democrațiilor occidentale de a împiedica extinderea autoritarismului prin forță militară.
CNN evidențiază presiunile tot mai mari din Congresul SUA pentru a stabili cine a decis restricționarea serviciilor de comunicații prin satelit Starshield, folosite de armata ucraineană, după ce administrația Trump și proprietarul Starlink, Elon Musk, au oferit explicații incomplete și contradictorii. Potrivit postului american, atât unii republicani, cât și democrații cer audieri în Congres și identificarea responsabililor, în timp ce Casa Albă respinge acuzațiile privind implicarea sa în limitarea serviciilor. Congresmanul republican Mike Fitzpatrick a promis o anchetă aprofundată și sancțiuni bugetare împotriva instituțiilor sau responsabililor implicați, notează CNN. Postul îi citează și pe senatorii republicani Thom Tillis și John Cornyn, care au cerut clarificări, primul dintre ei calificând situația drept o eroare gravă sau o decizie deliberată de a facilita un atac rusesc. În evaluarea CNN, controversa ar putea reveni în prim-plan în ianuarie, dacă democrații vor prelua controlul uneia sau ambelor camere ale Congresului, intensificând examinarea deciziilor administrației privind sprijinul militar acordat Ucrainei.
Protestele masive din Franța rămân în atenția publicațiilor occidentale. Violențele izbucnite în Franța cu jumătate de an înaintea alegerilor prezidențiale riscă să-i ofere un avantaj electoral candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen, scrie The Guardian. Potrivit publicației, Le Pen încearcă să capitalizeze politic criza provocată de nemulțumirile sociale printr-un mesaj axat pe ordine publică și imigrație. De cealaltă parte, guvernul președintelui Emmanuel Macron este slăbit, având o popularitate scăzută din cauza problemelor legate de adoptarea măsurilor bugetare, subliniază The Guardian. Ziarul observă dimensiunea internațională a confruntării politice, întrucât președintele american Donald Trump și reprezentanți ai Kremlinului au folosit imaginile cu violențele și jafurile din Franța pentru a susține propriile critici la adresa politicilor europene privind imigrația și direcția politică a continentului. Astfel, criza riscă să deplaseze dezbaterea publică de la problemele sociale și economice spre securitate și imigrație, un teren pe care extrema dreaptă franceză încearcă de mult timp să-și consolideze pozițiile, remarcă The Guardian.
Urmărind criza din Orientul Mijlociu, Financial Times scrie că războiul cu Iranul produce o reconfigurare a pieței energetice mondiale, deoarece importatorii caută furnizori alternativi după perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit publicației, producția de petrol și gaze din America de Nord și America de Sud este în creștere, iar extracția totală a celor două regiuni a avansat cu aproximativ 10% în ultimii doi ani. Ziarul evidențiază perspectivele Venezuelei, Argentinei, Braziliei și Surinamului, unde investițiile companiilor occidentale și accesul la noi zăcăminte ar putea consolida rolul continentului american pe piața mondială a energiei. Analiștii citați de Financial Times consideră că această creștere ar putea limita influența Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol asupra prețurilor, deși producătorii din Americi nu pot înlocui integral petrolul ieftin din Orientul Mijlociu. În interpretarea publicației, criza accelerează o schimbare strategică în care securitatea energetică devine tot mai strâns legată de relațiile politice și de capacitatea marilor puteri de a controla resursele și rutele de aprovizionare.
