Siguranța victimelor violenței în familie depinde de intervenția rapidă: Autoritățile propun măsuri noi
Autoritățile au convenit asupra unui set de măsuri pentru îmbunătățirea intervenției în cazurile de violență împotriva femeilor și de violență în familie, facilitarea accesului victimelor la asistență juridică și consolidarea monitorizării agresorilor. Măsurile au fost discutate în cadrul ședinței Consiliului Național Coordonator, desfășurate pe 20 octombrie, în contextul identificării deficiențelor din sistemul de prevenire și combatere a violenței.
„Mandatul nostru este să identificăm deficiențele, să le documentăm și să le aducem în fața instituțiilor care au competența să le corecteze. Astăzi am stabilit împreună pașii următori, iar Consiliul va urmări cum sunt îndepliniți”, a declarat Viorica Țîmbalari, directoarea generală a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV).
Ședința a avut loc într-un context în care cazurile tragice din ultimele luni au arătat cât de mult depinde siguranța victimelor de reacția rapidă a instituțiilor și de felul în care acestea lucrează împreună.
Potrivit statisticilor invocate la ședință, aproape 24.000 de sesizări privind violența în familie au fost înregistrate în 2025, cu 48.5% mai multe decât în anul precedent. În același timp, 37% dintre ordinele de protecție și 15.8% dintre ordinele de restricție de urgență au fost încălcate.
O treime dintre femeile, fără avocat
În medie, Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 65 de sesizări pe zi. În urma analizei cazurilor, ANPCV a identificat mai multe probleme sistemice, inclusiv dificultăți în aplicarea și monitorizarea ordinelor de protecție, accesul limitat al victimelor la asistență juridică și coordonarea insuficientă dintre instituțiile responsabile.
O altă problemă vizează accesul la servicii juridice. În 2025, prin sistemul de asistență juridică garantată de stat au fost asistate 2.474 de cazuri, față de 2.478 în 2024, deși numărul sesizărilor privind violența în familie a crescut cu 48.5%. Totodată, în aproximativ 30% dintre sesizările analizate de ANPCV, femeile nu aveau avocat și nu știau că au dreptul la asistență juridică garantată de stat.
Agenția a solicitat identificarea unor mecanisme prin care victimele să fie informate despre acest drept încă de la primul contact cu autoritățile și să poată beneficia de servicii juridice inclusiv în localitățile îndepărtate.
Secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Felicia Bechtoldt, a precizat că victimele violenței pot beneficia de asistență socială chiar dacă nu au un ordin de protecție. Respingerea cererii de emitere a acestuia nu înseamnă automat pierderea accesului la servicii de plasament.
Copii duși peste hotare de unul dintre părinți
O altă problemă semnalată vizează protecția copiilor în situațiile în care aceștia nu sunt returnați la termenul stabilit prin programul de întrevederi, sunt greu de localizat sau sunt duși peste hotare de unul dintre părinți. Agenția a solicitat clarificarea procedurilor de intervenție rapidă și a responsabilităților autorităților tutelare, poliției și celorlalte instituții competente, astfel încât să fie protejate siguranța și interesul superior al copilului.
Alte aspecte analizate au vizat accesul victimelor cu dizabilități intelectuale sau psihosociale la servicii adaptate nevoilor lor, dificultățile de documentare a violenței psihologice și cooperarea transfrontalieră în cazurile de violență. De asemenea, a fost discutată capacitatea și accesibilitatea programelor destinate reducerii comportamentului violent al agresorilor.
Încălcarea ordinelor de protecție
În ceea ce privește ordinele de protecție, ANPCV a semnalat necesitatea consolidării monitorizării electronice a agresorilor. În acest context, a fost propusă înaintarea unei cereri către comisia competentă pentru examinarea problemelor legate de disponibilitatea brățărilor electronice și de aplicarea monitorizării.
Consiliera prezidențială în domeniul justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a menționat că subiectul ar pu fi examinat până la sfârșitul anului, dacă va fi convocată o ședință a comisiei.
Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de secretarul de stat Alexandru Bejan, analizează, la rândul său, deficiențele constatate în cazurile de violență cu risc de letalitate și pregătește propuneri pentru îmbunătățirea legislației și a procedurilor interne. Măsurile vizează evaluarea mai eficientă a riscului de recidivă și intervenția în cazurile de încălcare repetată a ordinelor de protecție.
Ministerul Justiției a anunțat că proiectul de lege privind programele destinate agresorilor a încheiat etapa de avizare și urmează să fie supus expertizei anticorupție, după clarificarea divergențelor în următoarele trei săptămâni. Au fost prezentate și două programe pentru agresori, fiecare cu o durată de șase luni.
În paralel, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a evidențiat importanța independenței economice a femeilor pentru ieșirea din situațiile de violență. În acest sens, a fost discutată facilitarea accesului la locuri de muncă prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Reuniunea a fost convocată în regim extraordinar de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, ca urmare a analizei cazurilor de violență și a necesității consolidării răspunsului instituțional în aceste situații.
CITIȚI ȘI:
