„Cafeaua moldovenească” din boabe verzi importate: Cum se dezvoltă rapid o nouă industrie în R. Moldova
Republica Moldova începe să își producă propria cafea și să o exporte peste hotare, datorită dezvoltării unei noi ramuri a industriei alimentare – prăjirea cafelei, în special a celei de specialitate. Datele arată că, în ultimii zece ani, volumul de producție al cafelei prăjite a crescut de zece ori, ajungând la 120 de tone anual.
În ultimele 12 luni, Republica Moldova a importat 120 de tone de cafea boabe neprăjită, destinată prelucrării ulterioare, în principal în prăjitoriile locale. Este un volum de aproape zece ori mai mare decât în 2015, când țara importa doar 13 tone.
De ce o numim „cafea moldovenească”?
„Pentru a înțelege fenomenul, trebuie să cunoaștem câteva lucruri despre producerea cafelei. Calitatea unei cafele este determinată de mai multe etape, începând cu cultivarea, recoltarea și procesarea boabelor în țările de origine și continuând cu selectarea, prăjirea și prepararea acestora”, explică economistul Veaceslav Ioniță.
Prăjirea este una dintre etapele decisive, deoarece anume în acest proces se dezvoltă o mare parte dintre aromele pe care le simțim atunci când bem cafeaua. Aceleași boabe pot avea un gust diferit în funcție de profilul de prăjire ales.
Italia, o țară care nu cultivă cafea la scară comercială, a devenit unul dintre cele mai cunoscute centre ale industriei cafelei prăjite. Italienii au reușit să transforme o materie primă importată într-un produs recunoscut în întreaga lume.
De altfel, aproximativ 60% din cafeaua prăjită importată în Republica Moldova provine din Italia, potrivit estimărilor făcute de Ioniță.
După același model începe să se dezvolte propria industrie. Antreprenorii moldoveni importă boabe verzi, selectează sortimentele, dezvoltă propriile profiluri de prăjire și comercializează cafeaua sub branduri autohtone.
Anul 2020 – momentul de cotitură pentru noua industrie
Conform datelor statistice, observăm că până în 2020 importurile de cafea neprăjită erau foarte modeste. În perioada 2015–2019, acestea au oscilat între 11 și 25 de tone anual, ceea ce arată că prăjirea locală exista, dar la o scară foarte redusă.
Schimbarea începe în 2020, când importurile cresc brusc la 53 de tone, de peste două ori mai mult decât în anul precedent. În 2021, ajung deja la 77 de tone, iar după o scurtă ajustare în 2022, creșterea continuă.
Astfel, în ultimele 12 luni, încheiate în iunie 2026, importurile au atins 120 de tone de cafea verde.
„Acesta este cel mai bun indicator la care a ajuns aprovizionarea industriei locale de prăjire, chiar dacă volumul efectiv prăjit poate fi ușor diferit din cauza stocurilor și a pierderilor tehnologice”, a spus Ioniță.
Cafeaua moldovenească poate ajunge și la export
O altă particularitate este că industria cafelei funcționează deja într-o piață regională. În Republica Moldova putem găsi cafea de specialitate prăjită în România, iar unele branduri moldovenești își comercializează produsele și peste Prut.
Cafeaua de specialitate nu este definită de frontiere, ci de calitate, iar antreprenorii moldoveni pot concura prin selecția boabelor, profilul de prăjire, prospețime și serviciile oferite consumatorilor.
Economistul estimează că un moldovean consumă circa 180 de cești de cafea anual.
Tradițional, Republica Moldova era mai degrabă o țară a consumatorilor de ceai. Acum câteva decenii, consumul de cafea era foarte redus, de aproximativ o ceașcă anual pe locuitor.
Datele pentru anul 2025 arată că 63.7% din cafeaua boabe neprăjită importată în Republica Moldova provin din Etiopia. Este o pondere impresionantă, de aproape patru ori mai mare decât cea a Braziliei, situată pe locul al doilea, cu 16.1%.
Urmează Columbia, cu 4.8%, Honduras, cu 3.4%, India, cu 1.9%, Nicaragua, Guatemala, Costa Rica și Uganda. În total, R. Moldova importă cafea verde din 22 de țări.
CITIȚI ȘI:
