De două zile, Uzina Metalurgică de la Râbnița activează fără autorizație de mediu. Roșca: Solicitarea Tiraspolului trebuie legată de procesul de reintegrare
De două zile, Uzina Metalurgică de la Râbnița a rămas fără autorizație de mediu, după patru ani în care aceasta i-a fost prelungită de două ori din oficiu. În pofida acestui fapt, întreprinderea continuă să activeze și să polueze aerul. Râbnița este orașul cu cel mai mare număr de bolnavi de cancer și de boli respiratorii din Republica Moldova.
Dacă o astfel de întreprindere ar fi activat fără autorizație de mediu pe malul drept al Nistrului, a doua zi ar fi închisă. Incoerența Chișinăului în abordarea acestei probleme decridibilizează autoritățile. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.
Președintele Comisiei parlamentare speciale de monitorizare și control asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, Roman Roșca, susține că problema nu trebuie privită doar ca o dispută între o întreprindere și instituțiile de mediu, ci trebuie integrată într-un proces mai larg de reintegrare a țării. Potrivit deputatului, autoritățile constituționale trebuie să obțină acces în regiune pentru inspectorii de mediu și pentru alte instituții de control, astfel încât legislația Republicii Moldova să fie aplicată și pe malul stâng al Nistrului.
„Aceste relații nu trebuie să fie dintre un agent economic și o instituție a statului. Aceste relații trebuie să fie conectate la întreg procesul de reintegrare, la politicile de reintegrare și la formarea unui spațiu constituțional unic”, a declarat Roman Roșca, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, pe 22 octombrie.
Deputatul a precizat că accesul instituțiilor statului în regiune este necesar nu doar pentru verificarea respectării normelor de mediu, ci și pentru controlul în alte domenii, precum transportul auto, sănătatea publică și siguranța alimentelor. Potrivit lui, există solicitări din partea agenților economici din regiune, însă accesul inspectorilor este restricționat.
„Noi privim în ansamblu acest proces”, a subliniat Roșca, făcând referire și la situația fermierilor care nu își pot accesa terenurile, precum și a elevilor care învață în școli cu predare în limba română și întâmpină dificultăți în accesul la clădirile instituțiilor de învățământ.
Flenchea: „Autoritățile au fost incoerente”
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră că situația uzinei scoate în evidență lipsa de consecvență a autorităților în aplicarea legislației de mediu. El a amintit că întreprinderea funcționează de decenii, iar autorizația de mediu a fost prelungită anterior de mai multe ori, inclusiv din oficiu. În opinia sa, autoritățile trebuie să explice ce s-a schimbat acum și de ce problema a devenit una de actualitate abia în acest moment.
„Ceea ce decredibilizează autoritățile este incoerența în acest subiect și nu doar în acest subiect. (...) Noi până acum am avut o prelungire automată. Cum s-a schimbat?”, a declarat Alexandru Flenchea.
Expertul a atras atenția că poluarea din zona Râbnița nu este o problemă nouă și că situația trebuie analizată în contextul activității industriale din regiune. El a menționat și fabrica de ciment, care, la fel, are nevoie de autorizații de mediu, și a criticat modul în care autoritățile au gestionat până acum subiectul.
Flenchea susține că respectarea legislației nu ar trebui înlocuită cu negocieri politice de la caz la caz. În opinia sa, obiectivul trebuie să fie aplicarea legii Republicii Moldova pe întreg teritoriul țării, inclusiv în regiunea transnistreană.
„Scenariul în care uzina lucrează, poluează, condițiile politice nu au fost îndeplinite este un scenariu prost. (...) Trebuie să lucreze legea Republicii Moldova în stânga Nistrului, în particular în cazul acestei întreprinderi”, a afirmat fostul vicepremier.
Acesta a explicat că un asemenea scenariu ar presupune respectarea cerințelor de mediu, plata impozitelor în bugetul național și respectarea drepturilor omului, fără încălcări și presiuni politice asupra locuitorilor din regiune.
Avocat Promo-LEX: Chișinăul riscă să-și piardă credibilitatea
La aceeași emisiune, avocatul Promo-LEX pentru drepturile omului Vadim Vieru a criticat modul în care autoritățile constituționale au gestionat de-a lungul timpului activitatea uzinei. Acesta a pus la îndoială consecvența Chișinăului, în condițiile în care întreprinderea a continuat să funcționeze, iar autorizațiile de mediu au fost acordate sau prelungite în diferite perioade.
Vieru a amintit că, în 2022, în loc să fie abordată exclusiv prin prisma respectării legislației, activitatea uzinei a fost legată de condiționalități politice, în contextul livrării energiei electrice. În opinia sa, această abordare creează impresia că normele de mediu sunt aplicate diferit în funcție de interesele politice și economice.
„Pe de altă parte, acest obiect industrial poluează foarte tare. Și eu sunt mirat că, până în prezent, locuitorii din Rezina, din satele apropiate de orașul Rîbnița nu au ajuns cu o plângere la Curtea Europeană și cazul dat ar putea trece procesul de admisibilitate foarte ușor, iar Moldova, inclusiv, să fie condamnată. Pentru că este clar o chestiune de poluare și care dăunează sănătății, care se încadrează din perspectivă juridică”, a declarat Vieru.
Avocatul a recunoscut că aplicarea legii în stânga Nistrului, ca pentru orice alt agent economic, nu este posibilă în prezent. Totuși, el consideră că responsabilitatea pentru situația actuală revine Chișinăului.
„În același timp, înțelegem că, obiectiv, nu este posibil să facem asta în stânga Nistrului. Dar, totuși, Tiraspolul și acest obiect industrial activează pentru că, iarăși, Chișinăul a fost incoerent și este incoerent în continuare. Sunt absolut de acord cu domnul Flenchea la acest capitol”, a spus Vieru.
Întrebat despre fumul văzut pe coșurile uzinei, avocatul a spus că aceasta ar putea funcționa pe baza stocurilor. El a adăugat că aproximativ 60% din fierul vechi folosit vine din România și a exprimat îndoieli că interdicțiile vamale vor fi suficiente.
„Nu se poate să mai importe, dar nu mă mir dacă o să importe fără autorizație. La noi totul este posibil. Dar, cel puțin, am văzut declarațiile celor de la Vamă, care au spus că, fără a îndeplini aceste condiții, Vama nu va permite. Ei au stocuri. În baza acestor stocuri o să activeze o perioadă până când, din punct de vedere politic, bănuiesc că așteaptă să se rezolve această situație”, a afirmat Vieru. El a adăugat că nu este prima dată când uzina continuă să activeze pe baza stocurilor.
Flenchea: Conflictul trebuie soluționat, nu negociat pe bucăți
Întrebat dacă autorizația de mediu a uzinei ar putea fi folosită pentru a determina administrația de la Tiraspol să permită accesul în școlile cu predare în limba română și să respecte drepturile fermierilor și ale altor locuitori din regiune, Alexandru Flenchea a spus că nu este adeptul negocierilor în care Chișinăul impune condiții separate pentru fiecare problemă.
În opinia sa, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 și oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, la 1 ianuarie 2025, au schimbat contextul regional și au creat oportunități pentru o abordare mai fermă a reintegrării.
„Cel mai important ce putem să facem și trebuie să facem e pur și simplu să rezolvăm acest conflict, ca toate problemele pe care le-ați menționat să fie rezolvate la pachet”, a afirmat Flenchea.
Fostul vicepremier consideră că autoritățile de la Chișinău ar trebui să adopte măsuri mai complexe, care să ducă la aplicarea ireversibilă a legislației naționale în regiunea transnistreană. El a criticat, în acest context, decizia de a permite furnizarea gazelor naturale către regiune prin mecanisme care, în opinia sa, avantajează mai ales interesele economice ale grupului Sheriff.
Roșca: Măsurile economice trebuie evaluate și prin efectele asupra oamenilor
Roman Roșca a declarat că reintegrarea economică reprezintă una dintre cele mai sensibile direcții în relația cu administrația de la Tiraspol. Potrivit deputatului, eliminarea facilităților fiscale de care beneficiază agenții economici din regiune, precum și schimbările privind costurile resurselor energetice, pot afecta activitatea întreprinderilor și populația de pe malul stâng al Nistrului.
Deputatul a explicat că, începând cu 1 ianuarie 2027, urmează eliminarea unor facilități fiscale acordate agenților economici din regiune, inclusiv celor din industria metalurgică și din sectorul cimentului. O altă etapă, pe care a descris-o drept deosebit de sensibilă, ar urma să vizeze gazele naturale și energia electrică de la 1 aprilie 2027.
Roșca a insistat că aceste măsuri trebuie analizate în ansamblu, ținând cont de veniturile populației și de consecințele pe care le-ar putea avea asupra celor care locuiesc în regiune.
„Orice decizie luată noi trebuie să vedem cum ea va fi suportată de către locuitorii din malul stâng al Nistrului, fiindcă, de regulă, toate aceste procese sunt îndreptate deodată ca o formă în oglindă locuitorilor de acolo și, în primul rând, cad sub incidență elevii noștri și profesorii din malul stâng al Nistrului, cu școlile cu predare în română, polițiștii, penitenciarele de acolo”, a declarat deputatul.
Potrivit lui Roșca, veniturile locuitorilor din regiunea transnistreană sunt de trei-patru ori mai mici decât cele ale oamenilor de pe malul drept, iar autoritățile trebuie să țină cont de această diferență atunci când decid măsuri economice.
„Noi trebuie să facem această balanță între acțiuni și ceea ce putem gestiona ulterior, ca consecință a acestor acțiuni pe care le întreprindem”, a afirmat deputatul PAS.
Deșeuri suspectate că provin de la uzină, depozitate în aer liber la Chișinău
În aceeași emisiune a fost discutat și cazul deșeurilor metalurgice depozitate în aer liber în două locuri din Chișinău: pe strada Industrială și pe strada Muncești. Subiectul a fost relatat pe 22 octombrie de Ziarul de Gardă, care a scris că deșeurile ar proveni de la Uzina Metalurgică din Râbnița și ar conține concentrații ridicate de zinc, plumb și clor.
Întrebat despre acest caz, deputatul PAS Roman Roșca a spus că nu vrea să facă speculații, întrucât activitatea sa se concentrează pe politicile de reintegrare, nu pe aspectele tehnice de mediu.
„Ceea ce ține de aspecte tehnice, de mediu, de legislația de mediu care trebuie respectată, nu vreau să mă dăm în speculații”, a declarat parlamentarul, precizând că nu reușise să se informeze suficient despre situație.
Alexandru Flenchea a subliniat, în schimb, că eventualele încălcări ale legislației de mediu în acest caz trebuie examinate de instituțiile Republicii Moldova, fără a fi puse pe seama conflictului transnistrean.
„Dacă într-adevăr sunt probleme legate de încălcarea legislației de mediu, asta nu are nimic cu Transnistria, prin principiul separatismului. Noi, strada Industrială, strada Muncești, tot au ajuns în zona separatistă? Adică aici sunt instituțiile statului Republica Moldova. Dacă e încălcată legislația, respectiv, ne uităm la problemele propriilor instituții care au admis asta”, a declarat fostul vicepremier pentru reintegrare.
Potrivit investigației Ziarului de Gardă, deșeurile au fost aduse de compania „Arvi Invest” SRL, deținută de omul de afaceri Arcadie Vicol. Publicația a relatat că probele prelevate de pe strada Industrială au indicat concentrații de 6,6% de plumb și 5,2% de clor. Separat, o probă analizată de un om de afaceri din domeniul metalurgic ar fi indicat o concentrație de zinc de peste 50%.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a comunicat că materialul nu prezintă pericol radiologic, dar poate fi periculos din cauza compoziției chimice și a faptului că se transformă ușor în praf. În condiții de depozitare necorespunzătoare, particulele pot fi împrăștiate de vânt, iar precipitațiile pot transporta substanțele poluante în sol și în apele subterane. Instituția a precizat că verificările nu erau încheiate și că aștepta rezultatele unor analize suplimentare.
Directorul Agenției de Mediu, Nicu Belitei, a declarat pentru Ziarul de Gardă că responsabilitatea pentru deșeurile depozitate la Chișinău îi revine agentului economic care le-a preluat. Întrebat dacă Uzina Metalurgică de la Râbnița ar putea fi sancționată în cazul în care se confirmă că deșeurile provin de acolo și nu respectă normele, acesta a răspuns negativ, argumentând că firma care le-a preluat și-a asumat obligația de a respecta legislația Republicii Moldova.
Amintim că autorizația de mediu a Uzinei Metalurgice din Râbnița a expirat pe 20 octombrie 2026 și nu a mai fost prelungită. Potrivit informațiilor publicate de Ziarul de Gardă, întreprinderea trebuie să solicite o autorizație integrată de mediu, iar pentru obținerea acesteia este necesar și un control fizic al inspectorilor de mediu la fața locului.
În lipsa autorizației, Serviciul Vamal a suspendat operațiunile de import al fierului vechi și de export al produselor metalurgice ale uzinei.
Autorizația temporară fusese acordată în mai 2022, în contextul negocierilor privind livrarea energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan. La acel moment, administrația uzinei anunțase investiții de 28 de milioane de dolari în modernizare și instalarea unor filtre ecologice, pe parcursul următorilor patru ani.
CITIȚI ȘI:
