Revista presei internaționale | Kievul reclamă presiunile SUA, Moscova evită concesiile pentru pace
Presa internațională analizează provocările cu care se confruntă Ucraina, de la dependența armatei de sistemele americane de comunicații prin satelit până la dificultățile de export provocate de atacurile rusești. Unele publicații scriu că Moscova încearcă să-și refacă relațiile cu administrația SUA fără concesii privind încheierea războiului. În paralel, agențiile internaționale de presă examinează divergențele privind viitorul Uniunii Europene și tensiunile politice din SUA.
The Wall Street Journal dezvăluie că președintele american Donald Trump l-a sunat pe Elon Musk și i-a cerut să ridice restricțiile impuse versiunii militare a sistemului de comunicații Starlink, utilizat de armata ucraineană. Potrivit oficialilor americani și ucraineni citați de ziar, serviciul a început să funcționeze mai aproape de parametrii normali după convorbire, deși unele capacități nu fuseseră complet restabilite. Limitarea vitezei la aproximativ 160 de kilometri pe oră afectase utilizarea unor drone ucrainene de atac și a dronelor interceptoare, reducând capacitatea forțelor Kievului de a lovi ținte rusești și de a contracara atacurile aeriene, notează publicația. WSJ evidențiază și contradicțiile privind responsabilitatea pentru restricții și rolul administrației americane, în condițiile în care Casa Albă indicase anterior că deciziile privind accesul Ucrainei la serviciu aparțin companiei SpaceX și directorului său. Episodul scoate în evidență vulnerabilitatea strategică a Kievului: o decizie tehnică a unei companii private poate influența direct operațiunile militare, iar intervenția președintelui american pentru restabilirea serviciului ridică întrebări despre controlul asupra accesului Ucrainei la infrastructura esențială pentru apărarea sa și predictibilitatea acestuia.
Reuters relatează că senatorul democrat american Richard Blumenthal a inițiat o anchetă privind restricționarea accesului Ucrainei la Starshield, sistemul militar de comunicații prin satelit furnizat de SpaceX. Agenția precizează că senatorul i-a cerut secretarului american al apărării, Pete Hegseth, să clarifice dacă decizia de limitare a serviciului a aparținut Casei Albe, Pentagonului sau companiei SpaceX și cine deține, din punct de vedere tehnic și juridic, autoritatea de a modifica accesul la această infrastructură. Reuters subliniază că episodul din 13 octombrie, când limitarea vitezei de conectare a afectat funcționarea echipamentelor instalate pe drone și alte platforme rapide, ridică semne de întrebare și asupra existenței unor alternative în cazul întreruperii serviciilor SpaceX. Potrivit agenției, Blumenthal a solicitat răspunsuri din partea Pentagonului până la 5 noiembrie și o informare din partea reprezentanților SpaceX până la 12 noiembrie, însă democrații, aflați în minoritate în Senat, nu dispun de competențele necesare pentru a impune prezentarea documentelor prin citație. Reuters evidențiază astfel o problemă de securitate care depășește cazul Ucrainei: dependența forțelor armate de infrastructura unei companii private ridică întrebări privind controlul asupra capacităților militare esențiale, responsabilitatea pentru întreruperea serviciilor și posibilitatea ca asemenea decizii să afecteze operațiunile de apărare ale aliaților Statelor Unite.
The New York Times apreciază că Vladimir Putin este mai aproape ca oricând de obiectivul său de a normaliza relațiile cu Washingtonul fără să accepte concesii pentru încheierea războiului din Ucraina. Publicația leagă această evoluție de schimbarea de abordare a lui Donald Trump, care a anunțat pe 9 octombrie reluarea importurilor americane de motorină rusească, a cerut Kievului să renunțe la atacurile asupra rafinăriilor din Rusia și a suspendat aplicarea unor sancțiuni împotriva Moscovei, fără să obțină în schimb angajamente concrete de la Kremlin. În analiza ziarului, strategia Rusiei urmărește separarea războiului de cooperarea economică și diplomatică cu Statele Unite, astfel încât Moscova să poată negocia acorduri privind energia, Orientul Mijlociu, regiunea arctică și controlul armamentului nuclear, continuând în același timp ofensiva împotriva Ucrainei. The New York Times observă că disponibilitatea declarată a lui Putin de a relua negocierile trilaterale nu anunță neapărat un compromis, întrucât discuțiile planificate pentru noiembrie ar urma să înceapă la un nivel inferior, iar oficialii ruși au minimalizat perspectivele unui acord cuprinzător. Totuși, analiștii citați de publicație consideră că apropierea de Washington nu îi mai garantează Kremlinului obținerea condițiilor dorite în Ucraina, deoarece rolul Europei în sprijinirea Kievului a crescut, iar schimbările de politică ale administrației Trump rămân imprevizibile.
The Kyiv Independent analizează operațiunea Vivaldi din sectorul Lîman, care demonstrează că trupele ucrainene pot înainta chiar și pe un front dominat de drone și poziții fortificate, dacă îmbină cercetarea aeriană cu manevrele de flancare și atacurile asupra pozițiilor ruse. Potrivit comandanților citați de publicație, militarii au traversat câmpuri minate și un râu supravegheat de artileria rusă pentru a ajunge la localitatea Shandryholove, a cărei capturare a durat mai mult de o lună. Reportajul consemnează că operațiunea a dus la eliberarea a 277 de kilometri pătrați și a 16 sate până la 14 octombrie. În evaluarea publicației, semnificația operațiunii depășește teritoriul recuperat, deoarece arată că Ucraina poate obține rezultate locale prin coordonarea infanteriei cu dronele și evitarea asalturilor frontale, deși câmpurile minate și atacurile aeriene fără pilot continuă să provoace pierderi.
Financial Times relevă că Ucraina negociază cu Polonia și Slovacia mutarea controalelor vamale pentru camioanele care transportă cereale din zonele de frontieră pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a reduce expunerea transporturilor la atacurile rusești cu drone. Ziarul leagă inițiativa de deteriorarea rutelor maritime, după intensificarea atacurilor asupra porturilor și navelor, care obligă exportatorii să se bazeze tot mai mult pe transportul rutier, feroviar și fluvial. Potrivit Financial Times, exporturile au coborât în septembrie la 2,4 milioane de tone, aproximativ 46% din capacitatea potențială, iar pierderile zilnice de venituri sunt estimate la circa 60 de milioane de euro, în condițiile unui deficit bugetar prognozat de 70 de miliarde de euro pentru 2027. Publicația arată că mutarea controalelor ar putea spori siguranța transporturilor, dar nu elimină costurile ridicate și blocajele logistice care limitează accesul produselor ucrainene pe piețele internaționale.
Le Monde examinează încercarea liderei formațiunii germane Alternativa pentru Germania, Alice Weidel, de a promova la Strasbourg un program de restructurare radicală a Uniunii Europene. Publicația observă că documentul prezentat de lidera partidului propune reducerea atribuțiilor instituțiilor europene, posibilitatea statelor de a renunța la aplicarea unor politici comune și acordarea priorității legislației naționale în raport cu cea europeană. În privința securității, Weidel s-a pronunțat împotriva sprijinului militar pentru Ucraina și a pledat pentru reluarea importurilor de petrol și gaze ieftine din Rusia, consemnează Le Monde. Ziarul remarcă participarea redusă la eveniment a reprezentanților din afara grupului său politic și absența principalelor familii politice europene, indicii ale dificultăților de a transforma proiectul naționalist într-o alternativă susținută la nivelul întregii Uniuni.
The Guardian constată că industria tehnologică a devenit una dintre țintele campaniilor electorale americane înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Publicația notează că peste 150 de reclame electorale se concentrează asupra centrelor de date și a industriei inteligenței artificiale, pe fondul temerilor privind creșterea facturilor la electricitate, impactul asupra mediului și extinderea supravegherii digitale. Potrivit The Guardian, companiile din sector și liderii lor au investit împreună peste 500 de milioane de dolari în influențarea alegerilor și a unor inițiative electorale, în timp ce unii republicani se distanțează de politica de reducere a reglementărilor susținută de Donald Trump. Analiza sugerează că extinderea rapidă a infrastructurii digitale generează o problemă politică tot mai concretă: alegătorii nu mai evaluează inteligența artificială doar prin promisiunile sale economice, ci și prin costurile locale, consumul de energie și efectele asupra vieții cotidiene.
Politico informează că procedura de punere sub acuzare a lui Donald Trump revine în dezbaterea politică înaintea alegerilor intermediare din SUA. Potrivit unui sondaj realizat de publicație, aproximativ jumătate dintre americani susțin demiterea actualului lider de la Casa Albă, iar peste două treimi se așteaptă ca democrații să încerce declanșarea procedurii dacă obțin majoritatea în Camera Reprezentanților. Politico remarcă însă că democrații sunt divizați în privința oportunității de a promite public o asemenea măsură înaintea scrutinului, în condițiile în care există temeri că aceasta ar putea mobiliza electoratul republican fără să slăbească semnificativ poziția președintelui.
