Unde se pot adăposti oamenii din sate în situații de pericol. Ce soluții indică autoritățile
Beciurile, depozitele subterane și unele încăperi aflate sub lăcașurile de cult ar putea fi folosite pentru adăpostirea temporară a locuitorilor din satele Republicii Moldova, în cazul unor situații de pericol. Aceste spații sunt luate în considerare de autorități în localitățile unde nu există adăposturi special amenajate. Utilizarea lor depinde însă de condițiile de siguranță, iar în prezent se lucrează la stabilirea unor reguli mai clare privind identificarea și pregătirea locurilor în care populația s-ar putea refugia la nevoie.
Problema este deosebit de importantă pentru mediul rural, unde posibilitățile de adăpostire sunt mai limitate decât în orașe, iar construirea unor spații noi ar necesita investiții considerabile. În aceste condiții, autoritățile examinează folosirea infrastructurii existente, inclusiv a încăperilor subterane care au în prezent alte destinații.
„În sate, în prezent, cele mai bune locuri pentru a ascunziș sunt aceleași spații comerciale care au spații de depozitare subterană, sunt beciurile și foarte multe lăcașuri de cult care au spații subterane destinate păstrării anumitor lucruri, dar care pot fi folosite ca și ca și adăpost”, a explicat directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, la Podcast ZdCe.
Problema este că Republica Moldova nu dispune, în prezent, de suficiente locuri de adăpostire pregătite pentru a primi oameni în condiții bune. Unele încăperi necesită reparații sau dotări, iar altele trebuie mai întâi eliberate de lucrurile depozitate acolo. Autoritățile vor să stabilească cine răspunde de aceste spații și ce trebuie făcut pentru ca ele să poată fi folosite la nevoie.
„Deci, teoretic, noi avem aceste peste 1700 de locuri care pot servi ca adăposturi. Clar că încă nu sunt pregătite, dar pot fi cel puțin temporar folosite ca și adăpost. Rămâne să facem și o instrucțiune, noi am început aceste exerciții, instrucțiunea mai clară pentru autoritățile locale și pentru deținătorii adăposturilor și respectivele obligativități de a menține aceste spații în condiții cât de cât posibile pentru utilizare”, a declarat șeful CNMC.
Autoritățile pregătesc și modificări ale legislației, astfel încât unele încăperi să poată fi folosite atât în viața de zi cu zi, cât și pentru protecția oamenilor. De exemplu, o parcare subterană ar putea continua să fie utilizată în mod obișnuit, dar să fie pregătită pentru a primi persoane în cazul unei urgențe. În funcție de starea lor, aceste spații ar urma să fie împărțite în mai multe categorii: cele care pot fi folosite imediat, cele care pot fi pregătite în 24-36 de ore și cele pentru care ar fi necesare până la 72 de ore.
Nu orice beci sau subsol este însă potrivit pentru adăpostirea oamenilor. Contează cât de sigură este construcția, câte persoane pot intra și cât timp ar putea rămâne acolo. Tocmai de aceea, înainte de a fi recomandate populației, aceste locuri trebuie evaluate și pregătite.
„În mod normal un adăpost trebuie să servească pe un termen un pic mai lung, de la 4 ore până la 24 de ore minimum, și atunci trebuie să ai niște dotări acolo, dotări elementare precum este apa, dotări elementare precum suficientul flux de aer sau de oxigen, dotări elementare cu anumite facilități pentru necesitățile biologice”, a precizat Diaconu.
O altă problemă este că oamenii nu știu întotdeauna unde se află cele mai apropiate locuri de adăpostire. Chiar dacă unele dintre acestea sunt cunoscute autorităților, în multe cazuri lipsesc indicatoarele care să îi ajute pe cetățeni să le găsească. Pentru a rezolva problema, se propune marcarea lor și afișarea unor informații clare despre acces.
Ce trebuie să facă oamenii dacă găsesc o dronă căzută
Pe lângă identificarea locurilor de adăpostire, autoritățile vor să explice populației cum să procedeze dacă descoperă obiecte suspecte. În ultimii ani, în Republica Moldova au fost înregistrate mai multe incidente în care drone sau fragmente ale acestora au ajuns pe teritoriul țării. Unele au fost găsite pe câmpuri sau în apropierea localităților, unde puteau fi descoperite întâmplător de trecători.
„Nu trebuie să te apropii de această dronă, nici într-un caz nu trebuie să te atingi de anumite elemente ale dronei, pentru că fiecare element poate să poarte un eventual exploziv, nu trebuie să încerci să duci sau să transporți componente ale dronei”, a avertizat Diaconu.
În asemenea cazuri, oamenii trebuie să păstreze distanța față de obiectul găsit și să sune la 112. Este important să nu încerce să îl mute sau să verifice singuri dacă prezintă vreun pericol. De acest lucru trebuie să se ocupe specialiștii.
Autoritățile intenționează să organizeze și exerciții în care să arate cum intervin echipele specializate după căderea unei drone. Acestea vor fi destinate instituțiilor responsabile și reprezentanților presei, pentru a explica mai bine ce se întâmplă după raportarea unui asemenea incident.
Recomandările privind locurile de adăpostire și comportamentul în situații de urgență vor fi incluse în campania națională „Moldova Pregătită”, care ar urma să înceapă în noiembrie. Prin acest program, autoritățile vor să le ofere cetățenilor informații simple despre cum să se protejeze în cazul unor pericole, fără ca pregătirile să însemne că este așteptată o situație de criză.
CITIȚI ȘI:
