Revista presei internaționale | Ucraina, între negocierile de pace și mizele electorale ale confruntărilor politice din Europa
Presa internațională urmărește perspectivele reluării negocierilor privind Ucraina și avertizează asupra riscului ca Moscova să încerce să obțină concesii care ar schimba arhitectura de securitate europeană. În paralel, evoluțiile politice din Europa, de la nemulțumirile sociale la alegerile din Serbia și Bulgaria, evidențiază diviziunile privind guvernarea și orientarea geopolitică. În alte regiuni, scrutinurile din Brazilia și Israel, precum și apropierea alegerilor intermediare din SUA, reflectă confruntările politice interne și implicațiile lor internaționale.
Bloomberg relatează că președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, a anunțat că Washingtonul se apropie de lansarea negocierilor trilaterale pentru încheierea războiului din Ucraina. Potrivit agenției, Johnson a declarat că a discutat în weekend cu Donald Trump și secretarul de stat Marco Rubio, care i-au comunicat că administrația americană pregătește aceste negocieri. Speakerul Camerei Reprezentanților a avertizat însă, citat de aceeași sursă, că președintele rus Vladimir Putin nu poate fi considerat de încredere și că Washingtonul trebuie să țină cont de acest lucru în relațiile cu Kremlinul. Declarațiile indică apropierea unei noi inițiative diplomatice, dar nu clarifică data negocierilor sau condițiile în care părțile ar putea ajunge la un acord, consemnează Bloomberg.
The Telegraph avertizează că președintele rus Vladimir Putin intenționează să folosească următoarea rundă de negocieri de pace pentru a obține concesii privind extinderea NATO și reducerea prezenței militare a Alianței în Europa. Publicația amintește că emisarul Kremlinului, Iuri Ușakov, a cerut includerea statelor europene în negocieri, iar surse diplomatice citate de ziar consideră că Moscova ar putea solicita revenirea prezenței militare a NATO în Europa la nivelul din 1997, ceea ce ar presupune retragerea trupelor din Polonia, țările baltice și Finlanda. The Telegraph subliniază însă că oficialii europeni resping ferm aceste pretenții și își mențin poziția potrivit căreia Rusia nu poate dicta desfășurarea forțelor NATO pe teritoriul aliaților. Publicația consemnează că negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și SUA ar putea fi reluate la Abu Dhabi în noiembrie, dar Ușakov nu se așteaptă la progrese majore, în timp ce Volodimir Zelenski exclude concesii privind limitarea armatei ucrainene și neutralitatea țării.
Dincolo de confruntarea militară și diplomatică, publicațiile occidentale atrag atenția asupra presiunilor interne care complică și mai mult capacitatea Europei de a acționa unitar. The Guardian avertizează că scumpirile, locuințele inaccesibile, stagnarea salariilor și serviciile publice deficitare alimentează nemulțumirea în Europa și pot influența rezultatele electorale. Ziarul observă că protestele din Franța, Italia și Spania complică obținerea consensului european tocmai când războiul din Ucraina, incertitudinea privind garanțiile americane și competiția cu China impun o cooperare mai strânsă. The Guardian subliniază că disputele privind bugetul UE și finanțarea securității adâncesc divergențele dintre state, iar viitorul proiectului european va depinde inclusiv de îmbunătățirea nivelului de trai și a siguranței cetățenilor.
Această tensiune dintre nemulțumirea publică și capacitatea guvernelor de a răspunde revendicărilor alegătorilor se reflectă și în Balcani, unde scrutinurile au devenit un test al încrederii în clasa politică. Reuters își concentrează atenția asupra rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate desfășurate ieri în Serbia. Agenția de presă notează că scrutinul a fost câștigat de lista susținută de mișcarea studențească, apărută după tragedia din Novi Sad, în care 16 oameni au murit în urma prăbușirii copertinei unei gări, în noiembrie 2024. Reuters remarcă înfrângerea partidului condus de fostul președinte Aleksandar Vučić, care a declanșat alegeri anticipate în încercarea eșuată de a deveni premier. Agenția avertizează însă că mișcarea studențească trebuie să transforme victoria într-un program concret, iar viitoarea orientare a Serbiei și relațiile sale cu UE, Rusia și China vor depinde de capacitatea noii puteri de a consolida instituțiile și de a reduce polarizarea.
În Bulgaria, competiția electorală reflectă nu doar neîncrederea alegătorilor în clasa politică, ci și divergențele privind relațiile cu Rusia și războiul din Ucraina. Associated Press constată că primul tur al alegerilor prezidențiale din Bulgaria, desfășurat duminică, 25 octombrie, nu a desemnat un câștigător, ceea ce înseamnă că actuala președintă, Iliana Iotova, și fostul premier interimar Andrey Gyurov se vor confrunta în turul doi, programat pentru 1 noiembrie. Potrivit agenției de presă, Iotova a obținut aproximativ 35% din voturi, devansându-l cu aproape 3 procente pe Gyurov, în condițiile unei prezențe de aproximativ 22% la urnele de votare, care reflectă neîncrederea profundă a alegătorilor în clasa politică. Deutsche Welle remarcă, la rândul său, că scrutinul evidențiază diviziunile din societatea bulgară privind relațiile cu Rusia și războiul din Ucraina: Iotova susține soluționarea diplomatică a conflictului și se opune continuării ajutorului militar pentru Kiev, în timp ce Gyurov pledează pentru sprijinirea Ucrainei și consolidarea relațiilor cu aliații occidentali.
BTV urmărește cum a reflectat scrutinul din Bulgaria presa franceză, care a interpretat primul tur al alegerilor prin prisma temerilor de securitate din Marea Neagră și a diviziunilor privind războiul din Ucraina. Postul bulgar remarcă diferențele dintre candidați: Iliana Iotova susține dialogul cu Moscova, în timp ce Andrey Gyurov este sprijinit de opoziția prooccidentală. Potrivit analiștilor bulgari citați de BTV, candidata prorusă Iliana Iotova putea obține un rezultat mai bun în primul tur al alegerilor prezidențiale, dar a fost insuficient de convingătoare în fața amenințărilor Rusiei în Marea Neagră. Aceeași sursă amintește că patru nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea litoralului bulgar, pe 6 și 13 octombrie, iar 21 de membri ai echipajelor de pe două dintre nave au fost dați dispăruți. Potrivit postului, comentariile din presa franceză au pus în discuție și modul în care Iotova a răspuns amenințărilor rusești din regiune, în timp ce autoritățile bulgare au solicitat sprijinul NATO pentru consolidarea supravegherii aeriene.
Confruntările electorale cu implicații geopolitice continuă și în America Latină, scrie AFP, referindu-se la alegerile prezidențiale din Brazilia. Potrivit agenției de presă, Luiz Inácio Lula da Silva a obținut al patrulea mandat prezidențial în urma turului doi de scrutin, în care l-a înfruntat pe Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte populist Jair Bolsonaro. În acest fel, alegătorii brazilieni au limitat extinderea dreptei în America Latină și ambițiile liderului de la Casa Albă, Donald Trump, de a consolida un bloc regional apropiat Washingtonului, apreciază AFP. Flávio Bolsonaro contestă rezultatul alegerilor, însă analiștii citați de agenția de presă consideră improbabilă anularea scrutinului. Potrivit AFP, Lula va trebui să-și negocieze agenda socială cu un Congres puternic conservator și să facă față presiunilor datoriei publice și costurilor împrumuturilor, într-un context de polarizare politică.
Publicația braziliană Noticias apreciază că victoria lui Luiz Inácio Lula da Silva împiedică revenirea „bolsonarismului” la putere și contrazice ambițiile lui Donald Trump de a avea un aliat la conducerea celei mai mari economii din America Latină. Ziarul notează că Flávio Bolsonaro a contestat înfrângerea și a anunțat că va cere anularea scrutinului, deși a obținut aproape 48,2% din voturi. Rezultatul confirmă forța electorală a dreptei braziliene, chiar dacă aceasta nu a reușit să preia președinția, iar Lula va trebui să guverneze într-o societate profund polarizată, mai scrie Noticias.
Nexo Jornal avertizează că al patrulea mandat al lui Lula va fi marcat de dificultăți economice și de confruntarea cu un Congres dominat de forțe conservatoare. Publicația citează analiști politici care consideră că scumpirile și dobânzile ridicate vor continua să afecteze populația, în pofida victoriei electorale a președintelui. Folha de S.Paulo subliniază că partidele de dreapta vor avea o influență mai mare în noul legislativ, ceea ce ar putea îngreuna adoptarea reformelor și aprobarea inițiativelor guvernamentale. În evaluarea publicației Nexo, capacitatea lui Lula de a negocia cu opoziția și de a obține rezultate economice concrete va fi decisivă pentru menținerea sprijinului public.
Financial Times își focalizează atenția asupra alegerilor pentru Congresul Statelor Unite din 3 noiembrie, examinând presiunile interne cu care se confruntă președintele Donald Trump. Pe baza unui sondaj realizat împreună cu Focaldata, publicația constată că acuzațiile de corupție și conflictele de interese din administrația lui Donald Trump au devenit o preocupare majoră pentru electoratul american înaintea alegerilor intermediare. Potrivit ziarului, 69% dintre alegători se declară preocupați de corupție, de interese personale și de conflicte de interese din actuala administrație. Sondajul realizat de Financial Times atrage atenția că în acest grup de alegători intră aproape jumătate dintre cei care l-au votat pe Trump în 2024. Conform aceluiași studiu, 54% dintre respondenți atribuie administrației Trump sau republicanilor din Congres responsabilitatea pentru scumpiri, pe fondul costurilor energetice ridicate și al tarifelor comerciale. În evaluarea ziarului, combinația dintre dificultățile economice și percepția corupției riscă să slăbească poziția republicanilor în scrutinul din 3 noiembrie și să afecteze capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică.
BBC analizează o altă confruntare electorală care are loc înaintea alegerilor parlamentare din Israel, programate pentru 27 octombrie. Potrivit postului britanic, scrutinul va fi un test al viitorului politic al premierului Benjamin Netanyahu și al răspunsului societății la eșecul de securitate din 7 octombrie 2023. BBC menționează că principalul rival al lui Netanyahu, fostul șef al Statului Major Gadi Eisenkot, a reunit partide de centru, stânga și dreapta în jurul obiectivului de a-l înlătura pe premier, însă sondajele nu atribuie niciunuia dintre blocuri majoritatea necesară de 61 de mandate. BBC subliniază că formarea viitorului guvern ar putea depinde de partidele arabe, în timp ce responsabilitatea pentru atacul Hamas, securitatea națională și independența justiției se numără printre principalele teme ale campaniei. O schimbare de guvern ar putea influența gestionarea crizei din Gaza și relațiile Israelului cu partenerii regionali, dar nu garantează progrese majore în dosarele Iranului și Libanului, unde evoluțiile vor depinde și de implicarea Statelor Unite, conchide BBC.
