„Adoptarea legilor nu duce automat la îmbunătățirea situației”. De ce a coborât R. Moldova în clasamentul egalității de gen
Republica Moldova a înregistrat progrese în adoptarea legislației privind egalitatea de gen și combaterea violenței împotriva femeilor, însă aplicarea insuficientă a legilor continuă să afecteze rezultatele în acest domeniu, constată președinta organizației „Gender-Centru”, Valentina Bodrug-Lungu.
Egalitatea de gen este relevantă și pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană, fiind abordată în toate capitolele negocierilor.
„Republica Moldova a adoptat un cadru legislativ amplu în domeniul egalității de gen, al prevenirii și combaterii violenței în familie și al violenței împotriva femeilor. Acest lucru este recunoscut la toate nivelurile. Din acest punct de vedere, suntem chiar înaintea multor țări europene. În același timp, există încă multe probleme legate de aplicarea legislației. Adoptarea legilor nu duce automat la îmbunătățirea situației. Iar din acest punct de vedere, am pierdut din poziții”, a spus Bodrug-Lungu în emisiunea „Scaner” de la Moldova 1.
Experta s-a referit la clasamentul „Global Gender Gap”, publicat în luna septembrie, în care Republica Moldova a coborât opt poziții, de pe locul șapte pe locul 15.
Soluții distincte pentru probleme diferite
Președinta organizației „Gender-Centru” a menționat că egalitatea de gen nu presupune doar adoptarea unor legi, ci și aplicarea lor efectivă, prin mecanisme funcționale și servicii accesibile, inclusiv pentru femeile din mediul rural și cele din grupurile vulnerabile.
„Avem o lege privind egalitatea de gen, avem o lege privind prevenirea și combaterea violenței în familie și a violenței împotriva femeilor. Avem numeroase strategii în domeniul sănătății, educației și economiei. Problema este aplicarea lor. Cu alte cuvinte, în teorie, totul arată bine, însă practica lasă de dorit”, a explicat Valentina Bodrug-Lungu.
Aceasta a pus sub semnul întrebării și durabilitatea unor inițiative destinate femeilor, în special a celor care depind de finanțarea partenerilor internaționali și a donatorilor.
„Să nu uităm că, pe lângă domeniul politic, acest clasament include și sănătatea, educația și economia. În multe dintre aceste domenii nu îndeplinim criteriile necesare. Trebuie să ne întrebăm cât de durabile sunt aceste progrese, dacă depind exclusiv de sprijinul internațional, de finanțarea externă și de ajutorul donatorilor”, a subliniat experta.
În opinia sa, sprijinul trebuie adaptat nevoilor diferitelor categorii de femei. În timp ce unele au nevoie de oportunități de angajare și dezvoltare profesională, altele, precum victimele violenței în familie, femeile cu dizabilități, cele din comunitatea romă sau femeile în vârstă din mediul rural, au nevoie de servicii și protecție socială.
Impactul reformei administrației publice locale
Valentina Bodrug-Lungu a spus că, deși cota de reprezentare de 40%, introdusă în 2021, a dus la o reprezentare mai largă a femeilor în Parlament, este îngrijorător faptul că tot mai mulți oameni consideră că femeile nu ar trebui să facă politică.
„Ceea ce m-a șocat este că, potrivit cercetărilor, ponderea persoanelor care consideră că femeile nu au ce căuta în politică a crescut de la 18% în 2021 la 26% în 2025. Și aceasta, în pofida succeselor pe care le vedem în reprezentarea femeilor. Potrivit datelor, 24% dintre primari sunt femei, iar în cazul consilierilor locali, proporția ajunge la 47%. Acum avem o altă provocare: în cadrul reformei administrativ-teritoriale, vom reuși să păstrăm un număr suficient de femei în funcțiile de decizie? Este o întrebare foarte importantă pe care o adresăm astăzi Guvernului”, a remarcat Bodrug-Lungu.
În opinia sa, schimbarea situației presupune atât combaterea stereotipurilor prin educație și informare, cât și crearea unor mecanisme prin care femeile să poată participa efectiv la luarea deciziilor.
„Vedem ce înseamnă stereotipurile: femeile nu au ce căuta în politică, femeile trebuie să se întoarcă la cratiță sau trebuie să stea acasă. Astfel, responsabilitatea este transferată din nou asupra femeilor. Este interesant cum bărbații aflați la putere transferă responsabilitatea asupra noastră, a femeilor. Dar poate că, dacă atitudinea bărbaților s-ar schimba și dacă ar exista mai multe femei în funcții de conducere, care să poată influența cu adevărat politicile publice și să promoveze măsuri concrete, situația ar fi diferită”, a afirmat aceasta.
Valentina Bodrug-Lungu a menționat că, în cadrul dialogului cu membrii Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor, au fost apreciate reprezentarea femeilor în politică și reformele realizate în domeniul justiției și al protecției sociale. În același timp, au fost formulate observații critice privind funcționarea mecanismelor instituționale responsabile de promovarea egalității de gen.
„Cred că membrii Comitetului vor reveni asupra unei probleme importante: în pofida cadrului legislativ bun, mecanismul instituțional național pentru promovarea egalității de gen nu funcționează suficient de bine. În contextul reformei, vrem să știm cum vor funcționa echipele multidisciplinare. Este extrem de important ca primăriile, poliția, serviciile de protecție socială, instituțiile de învățământ și cele medicale să colaboreze”, a mai spus experta.
Schimbările în educație: siguranța fetelor și locurile de muncă ale femeilor
Președinta organizației „Gender-Centru” a atras atenția și asupra efectelor reformei educației, în special în localitățile în care școlile sunt închise sau reorganizate. Ea a întrebat cum va fi asigurată siguranța fetelor care trebuie să se deplaseze în alte localități pentru a merge la școală și ce măsuri vor fi luate pentru a limita efectele reformei asupra cadrelor didactice, majoritatea femei.
„Ce se va întâmpla în cadrul reformei educației, în condițiile în care multe școli sunt închise? Femeile, care reprezintă majoritatea cadrelor didactice, își pierd locurile de muncă. Cum vom asigura siguranța fetelor care trebuie să se deplaseze dintr-un sat îndepărtat în altă localitate sau într-un centru unde a fost transferată școala? Toate acestea sunt probleme practice. În documente, totul este formulat foarte frumos. Acum este însă necesar să punem accentul pe acțiuni concrete”, a menționat Valentina Bodrug-Lungu.
În clasamentul Institutului Georgetown pentru Femei, Pace și Securitate (GIWPS), care evaluează bunăstarea, securitatea și incluziunea femeilor, Republica Moldova ocupă locul 36 în 2026, față de locul 53 în 2024, înregistrând o îmbunătățire a poziției.
Țara noastră se situează înaintea Bulgariei, Italiei și României în acest clasament. Republica Moldova obține rezultate bune la capitole precum școlarizarea femeilor, încadrarea în câmpul muncii și accesul la justiție, dar continuă să aibă dificultăți în ceea ce privește incluziunea financiară, reprezentarea femeilor în Parlament, violența domestică și percepția siguranței în comunitate.
Datele Biroului Național de Statistică arată că decalajul salarial de gen este în creștere constantă. În 2025, acesta a ajuns la 16.6%, cu 1.1 puncte procentuale peste nivelul din 2022 și cu trei puncte procentuale peste cel din 2021.
CITIȚI ȘI:
