Social

Competențele de educație media, propuse pentru integrare în disciplinele școlare obligatorii

Dezvoltarea gândirii critice și integrarea competențelor de educație media în procesul de învățământ sunt esențiale pentru a-i ajuta pe elevi să distingă informațiile veridice de cele false, în contextul răspândirii dezinformării și al dezvoltării inteligenței artificiale. Specialiștii susțin că aceste competențe trebuie cultivate atât la cursurile dedicate în mod direct educației media, cât și în cadrul altor discipline școlare.

În Republica Moldova, disciplina opțională „Educație pentru media” este predată de aproximativ un deceniu, la toate cele trei trepte de învățământ: primară, gimnazială și liceală. Potrivit reprezentanților Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), este necesară extinderea competențelor media și integrarea acestora în procesul educațional, astfel încât elevii să poată analiza critic informațiile pe care le întâlnesc zilnic.

„Mai ales în 2026, înseamnă să avem un set de competențe, un set de abilități care ne ajută să distingem grâul de neghină, atunci când vorbim despre informație”, a declarat Anastasia Nani, directoare adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent, în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1.

Potrivit Anastasiei Nani, indicele alfabetizării media elaborat de CJI arată că Republica Moldova mai are de lucrat la capitolul dezvoltării gândirii critice și al competențelor necesare pentru evaluarea informațiilor.

În ultimii zece ani, aproximativ 30.000 de elevi au studiat disciplina „Educație pentru media”, iar circa 1.000 de cadre didactice au fost instruite pentru a o preda. Totuși, având în vedere că disciplina este opțională, nu toți elevii beneficiază de aceste cursuri. O soluție ar fi integrarea competențelor media în disciplinele obligatorii.

„Soluția care ar trebui s-o adoptăm ca țară este să integrăm competențele de educație media sau instrumentele în celelalte discipline: Limba română, Istorie, Matematică, Biologie, Chimie”, a punctat Anastasia Nani.

Reprezentanta CJI a menționat că profesorii instruiți pot utiliza aceste competențe și în cadrul orelor de dirigenție sau al activităților extrașcolare. În același timp, elevii pot contribui la educarea părinților și bunicilor, ajutându-i să identifice informațiile false și să utilizeze mai responsabil rețelele sociale.

Materialele video generate cu ajutorul inteligenței artificiale reprezintă o provocare suplimentară, întrucât pot părea autentice și pot induce publicul în eroare. Din acest motiv, conținuturile educației media trebuie adaptate permanent la noile tehnologii și la formele de manipulare informațională.

Pentru a verifica veridicitatea unei informații, utilizatorii sunt îndemnați să consulte sursele primare și să compare datele din mai multe surse. De asemenea, aceștia pot raporta conținuturile false prin intermediul instrumentelor puse la dispoziție de platformele de socializare.

„Respectiv, atunci când aud că în nu știu ce țară s-a întâmplat ceva, îndemn să meargă la sursa primară. Asta încerc să promovez eu și despre adevăr putem vorbi mult. Și nu orice informație este adevăr, dar haideți să încercăm să ne construim competența sau abilitățile de a merge, cel puțin, la sursele primare”, a declarat Anastasia Nani.

La nivel instituțional, CJI colaborează cu Ministerul Educației și Cercetării și participă la elaborarea unei politici în domeniul educației media. Potrivit Anastasiei Nani, este nevoie de eforturi susținute pentru dezvoltarea acestei discipline și pentru integrarea competențelor media în sistemul educațional.

Săptămâna Globală a Alfabetizării Media și Informaționale este marcată în perioada 24–31 octombrie, la inițiativa UNESCO, pentru a promova importanța dezvoltării competențelor de accesare, analiză, evaluare și utilizare responsabilă a informațiilor.

Într-o lume în care informațiile circulă cu rapiditate, iar mediul digital face parte din viața de zi cu zi, alfabetizarea media și informațională ne ajută să distingem informațiile veridice de cele false, să recunoaștem dezinformarea și să adoptăm o atitudine critică față de conținutul consumat și distribuit.

CITIȚI ȘI:

Gabriela Melnic

Gabriela Melnic

Autor

Citește mai mult