Revista presei interbelice: Deținuții din Chișinău cântau, recitau poezii și jucau teatru
„Teatrul Național din Chișinău pe drumul cel bun” – titra ziarul Universul. După o perioadă de scandaluri și schimbări de directori, ziarul saluta activitatea noului conducător al teatrului, Ion Livescu.
Clădirea era în plină renovare. Erau restabilite decorurile, iar actorii repetau de dimineață până seara. Stagiunea urma să înceapă pe 20 noiembrie.
O echipă de actori plecase deja în turneu prin țară, cu piese de Caragiale și Vasile Alecsandri. Și încă o inițiativă frumoasă: pe lângă spectacolele gratuite pentru elevi, se propuneau reprezentații gratuite și pentru soldați.
Același ziar scria despre o inițiativă frumoasă din Chișinău, într-un loc mai puțin obișnuit: Închisoarea Centrală. Directorul închisorii, Emil Morariu, încerca să schimbe felul în care erau pregătiți deținuții pentru viața de după eliberare.
Aceștia puteau să învețe o meserie, să lucreze în ateliere și chiar să fie plătiți pentru munca lor, iar inițiativa avea și un aspect cultural. La închisoare au început să fie organizate șezători artistice, în care deținuții cântau, recitau poezii și interpretau mici spectacole.
Ziaristul care a asistat la prima șezătoare povestea că a fost profund emoționat de cântecele pline de dor și tristețe ale deținuților. Ideea era simplă: în Chișinăul Românesc, omul care a greșit trebuie să aibă și șansa de a învăța să trăiască altfel.
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, iar această dată este legată și de Ziua Armatei Române pentru că în 1944, chiar de ziua Regelui Mihai, armata română a încheiat eliberarea teritoriului Transilvaniei de Nord. Dar să vedem ce scria presa acum exact 100 de ani, când viitorul rege împlinea doar cinci ani.
Articolul îl prezenta pe micul Principe Mihai drept „îngerul nădejdilor” țării și „copil al celor mai înalte speranțe”. Un loc aparte îl ocupa mama sa, Principesa Elena, descrisă cu multă admirație. Autorul făcea chiar o comparație cu pictura Renașterii:
„Cum nu poți să desfaci dintr-o icoană a Renașterii pe prunc de madonă, tot astfel nu putem să desfacem pe pruncul regal al Țării de mult iubitoarea Domniță Elena”.
Iar articolul se încheia cu urarea: „Întru mulți ani, sănătate!”
Avea doar cinci ani când a devenit moștenitor al tronului României. Câteva luni mai târziu, în iulie 1927, Mihai avea să fie proclamat rege, după moartea bunicului său, Ferdinand I.
Acum exact 100 de ani, ziarul Dimineața anunța străpungerea unui tunel uriaș, care există și astăzi! Este vorba despre Tunelul Teliu, din județul Brașov, construit pentru a lega direct Transilvania de zona Buzăului și, mai departe, de Marea Neagră.
În octombrie 1926, după doi ani de săpături, muncitorii au reușit să unească cele două galerii ale tunelului. La eveniment au participat miniștri, generali, ingineri și sute de muncitori. S-au ținut discursuri, s-au împărțit medalii și s-a organizat un banchet.
Tunelul, lung de peste patru kilometri, a fost ulterior deschis circulației feroviare, în 1931. Și partea cea mai interesantă este că există și astăzi. Este cel mai lung tunel feroviar din România aflat în exploatare, iar trenurile continuă să-l traverseze.
Numai că marele proiect al vremii nu a fost dus până la capăt. Calea ferată s-a oprit la Întorsura Buzăului, fără să mai ajungă la Nehoiașu. CFR Călători a publicat recent, chiar în octombrie 2026, un mesaj dedicat centenarului străpungerii Tunelului Teliu și A fost anunțat și un muzeu virtual cu fotografii și documente istorice.
Autor: Dan Melnic
