Revista presei internaționale | Kievul vrea să schimbe formula negocierilor de pace; Noua putere din Serbia se opune sancțiunilor împotriva Rusiei
Presa internațională analizează perspectivele negocierilor de pace în Ucraina, pe fondul atacurilor rusești și al incertitudinilor privind livrările de armament occidental. Mai multe publicații străine examinează provocările politice ale Serbiei după victoria mișcării studențești, în condițiile dependenței energetice de Moscova. În paralel, presa urmărește eforturile Uniunii Europene de a-și reduce dependența de China, aprofundarea cooperării dintre Rusia și Iran și inițiativele diplomatice pentru prevenirea unei noi escaladări în Orientul Mijlociu.
Ukrainska Pravda analizează încercarea Kievului de a schimba formula rusă a negocierilor pentru încheierea unui armistițiu, bazată pe retragerea trupelor ucrainene din Donbas în schimbul promisiunii păcii. Potrivit unor diplomați ucraineni citați de publicație, Kievul încearcă să mute discuțiile spre viitoarea arhitectură de securitate europeană și spre garanții credibile, inclusiv prin implicarea partenerilor europeni. Ukrainska Pravda notează că primele discuții de la Abu Dhabi, programate în noiembrie, ar putea avea doar un caracter exploratoriu, iar provocarea diplomației ucrainene este să evite concesii teritoriale fără clarificarea modului în care ar putea fi prevenită o nouă agresiune.
The Kyiv Independent dezvăluie că Rusia și-a extins considerabil capacitatea de producție a bombelor aeriene ghidate. Publicația face referire la datele unui raport al Centrului pentru Reforme în Apărare de la Kiev, potrivit căruia o companie rusă a achiziționat în 2025 aproape 278.000 de servomotoare utilizate pentru dirijarea acestor muniții, cantitate suficientă pentru aproximativ 139.000 de bombe. The Kyiv Independent subliniază că extinderea producției indică pregătirea Moscovei pentru continuarea operațiunilor ofensive la intensitate ridicată, deoarece bombele ghidate sunt utilizate pentru distrugerea pozițiilor fortificate și facilitarea înaintării trupelor ruse.
Le Monde scoate în evidență consecințele atacurilor rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina prin prisma acuzațiilor aduse Rusiei de comisia internațională de anchetă a ONU. Ziarul subliniază că membrii comisiei au calificat atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice ucrainene drept crime de război și crime împotriva umanității. Potrivit publicației, experții ONU au constatat intensificarea și extinderea geografică a loviturilor, care au lăsat în iarna precedentă milioane de locuințe fără electricitate, apă și gaz. Autoritățile ruse nu au cooperat cu această comisie de anchetă a ONU, remarcă Le Monde, semnalând că noul sezon rece amplifică temerile privind efectele bombardamentelor asupra populației.
Reuters semnalează că, pe fondul atacurilor aeriene rusești, Ucraina așteaptă de aproape o lună aprobarea secretarului american al apărării, Pete Hegseth, pentru livrarea rachetelor destinate sistemelor Patriot și NASAMS, cumpărate de aliații NATO prin programul PURL. Agenția precizează că secretarul de stat Marco Rubio a recunoscut că un lot de interceptori putea să nu fi fost livrat, dar a respins ideea că întârzierea ar avea motivații politice. Reuters plasează disputa în contextul tensiunilor dintre Kiev și Washington, alimentate inclusiv de divergențele privind atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, accesul la informații militare și restricțiile temporare ale serviciilor Starlink.
Novaya Gazeta Europe scoate la iveală și problemele cu care se confruntă Rusia în fața atacurilor ucrainene. Publicația remarcă recomandarea Ministerului Dezvoltării Digitale din Rusia, care a aprobat recomandări pentru protejarea centrelor de date împotriva atacurilor cu drone, inclusiv amplasarea subterană și instalarea de sisteme de apărare antiaeriană și de război electronic. Măsurile au fost propuse după ce drone ucrainene au atacat centre de date aparținând unor companii importante, inclusiv Yandex, Sber și VK, relevă Novaya Gazeta Europe. Potrivit publicației, războiul începe să genereze costuri suplimentare și pentru infrastructura digitală a Rusiei, iar noile măsuri de protecție ar putea scumpi serviciile centrelor de date cu aproximativ 10%.
The Moscow Times dezvăluie problemele economice pe care le întâmpină Rusia din cauza războiului dus împotriva Ucrainei. Publicația atrage atenția că întreprinderile rusești întârzie tot mai frecvent plățile către furnizori, pe fondul încetinirii economice, al majorării impozitelor și al costurilor ridicate ale împrumuturilor. Aceeași sursă citează date ale agenției de rating Expert RA, potrivit cărora obligațiile de plată restante și curente ale companiilor au crescut cu 32 de trilioane de ruble într-un an, ajungând la 155 de trilioane de ruble în iunie 2026. The Moscow Times subliniază că reducerea profitului și accesul mai dificil la finanțare amplifică riscurile pentru companiile rusești, în timp ce guvernul trebuie să susțină cheltuielile militare fără să provoace o criză economică mai amplă.
Consecințele războiului depășesc frontul și economia rusă, influențând și calculele politice din Europa, unde relația cu Moscova rămâne un subiect sensibil. Schimbarea politică din Serbia ar putea influența raporturile de forțe din Europa de Est, constată Euronews. Postul paneuropean de televiziune apreciază că victoria listei susținute de studenți deschide perspectiva unei relansări a relațiilor cu Uniunea Europeană, după încheierea dominației politice a formațiunii lui Aleksandar Vučić. Aceeași sursă amintește că, după alegerile parlamentare de duminică, mișcarea a obținut majoritatea parlamentară datorită unei campanii axate pe combaterea corupției. Cu toate acestea, orientarea viitorului guvern în privința sancțiunilor împotriva Rusiei și a dosarului Kosovo rămâne neclară, remarcă Euronews. Postul de televiziune subliniază că victoria electorală nu garantează automat o schimbare de politică externă, iar Bruxellesul va urmări dacă noua putere transformă promisiunile de reformă într-un program de guvernare și într-o apropiere concretă de UE.
The Independent analizează provocările cu care se va confrunta mișcarea studențească din Serbia după victoria electorală care a pus capăt dominației politice a lui Aleksandar Vučić. Publicația subliniază că noua putere va trebui să gestioneze relațiile cu Rusia, în condițiile în care candidații mișcării nu intenționează să se alinieze sancțiunilor europene împotriva Moscovei, iar Serbia depinde de gazul rusesc și de importurile de petrol. The Independent precizează că Belgradul mizează pe exceptări de la sancțiunile americane până la vânzarea participației rusești din compania energetică NIS către grupul ungar MOL, în timp ce Gazprom furnizează aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi de gaze anual. Ziarul atrage atenția că poziția privind Kosovo și intenția de a opri exporturile de armament către zone de conflict vor complica politica externă a noii puteri, într-un moment în care apropierea de Uniunea Europeană presupune reforme interne și normalizarea relațiilor cu Pristina.
Dependența energetică a Serbiei de Rusia nu este însă o dilemă izolată, iar Energy Intelligence ajunge la concluzia că dezbaterea de la Washington privind importurile de combustibili ruși arată cât de greu se împacă interesele pieței cu politica sancțiunilor. Publicația informează că mai mulți legislatori americani au avertizat băncile, autoritățile portuare și distribuitorii de combustibil cu privire la posibilele consecințe ale importării motorinei rusești, în condițiile în care trei petroliere ar fi fost deja în drum spre Statele Unite. Publicația notează că avertismentul survine după ce Moscova și-a exprimat disponibilitatea de a crește livrările, într-un moment în care politica administrației Trump privind combustibilii ruși este contestată de unii membri ai Congresului. Energy Intelligence evidențiază astfel tensiunea dintre interesele pieței energetice și regimul sancțiunilor, ale cărui limite juridice și politice sunt din nou puse în discuție la Washington.
În încercarea de a-și reduce dependența de resursele strategice ale Chinei, Uniunea Europeană se confruntă cu o provocare care ține și de raportul de forțe dintre marile puteri, scrie Financial Times. Publicația analizează inițiativa Parlamentului European privind crearea unui centru pentru materiile prime critice, menit să reducă dependența Uniunii Europene de China și să consolideze accesul la mineralele necesare industriei de apărare, bateriilor și tehnologiilor energetice. Ziarul notează că proiectul ar putea beneficia de aproximativ două miliarde de euro din viitorul buget multianual al Uniunii Europene și ar permite participarea la capitalul unor companii miniere și constituirea unor rezerve strategice. Financial Times avertizează însă că fondurile propuse ar putea fi insuficiente fără contribuții suplimentare din partea sectorului privat, a guvernelor naționale și a Băncii Europene de Investiții.
Într-un context strategic diferit, dar cu implicații pentru echilibrul militar global, South China Morning Post analizează reuniunea de patru zile a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, concentrată pe disciplina internă și loialitatea față de Xi Jinping. Publicația notează că reuniunea urmărește consolidarea mecanismelor de control și combatere a corupției, în timp ce presa de stat prezintă disciplina partidului drept o condiție a succesului Chinei. South China Morning Post subliniază că reuniunea are loc cu aproximativ un an înaintea congresului de partid din 2027 și poate pregăti schimbări în conducerea politică, într-un moment în care Beijingul încearcă să-și asigure continuitatea decizională în condițiile competiției cu Occidentul.
Radio Free Europe/Radio Liberty analizează extinderea cooperării nucleare dintre Rusia și Iran, ambele afectate de sancțiunile occidentale. Publicația amintește că Rusia, prin compania de stat Rosatom, a avut un rol esențial în construirea și exploatarea centralei nucleare de la Bushehr și notează că Moscova și Teheranul discută despre noi instalații, aprovizionarea cu combustibil și colaborarea tehnologică. RFE/RL avertizează că aprofundarea parteneriatului ridică întrebări privind capacitatea instituțiilor internaționale de a monitoriza activitățile nucleare ale Iranului într-un context în care ambele țări încearcă să-și reducă izolarea internațională.
În Orientul Mijlociu continuă eforturile de prevenire a unei noi escaladări, iar The Guardian relatează despre pactul regional de neagresiune propus de ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, la care urmează să participe cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului, Iranul și Irakul. Potrivit ziarului, oficialul susține că politica americană de tratare a Iranului ca amenințare a împiedicat construirea unui sistem regional de securitate și a alimentat neîncrederea dintre statele vecine. The Guardian notează că propunerea este formulată într-un moment în care oficiali din Turcia, Pakistan și Arabia Saudită au mers la Teheran pentru a preveni o nouă confruntare între Iran, SUA și Israel, iar accesul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne o problemă majoră.
