Satul Aluatu, între Taraclia și Cahul: Inițiativa schimbării apartenenței administrative provoacă dispute
Inițiativa de a scoate satul Aluatu, cu o importantă comunitate românească, din componența raionului Taraclia, locuit preponderent de etnici bulgari, a împărțit localnicii în două tabere. În timp ce unii susțin schimbarea, alții, printre care și primarul Anatolie Gusarenco, o contestă, invocând, printre altele, și distanța mare față de Cahul, la care ar urma să fie arondați.
Demersul a fost depus de un localnic, Vasile Țurcanu, fiind susținut cu 157 de semnături. Autorul a invocat probleme de infrastructură, lipsa sprijinului din partea administrației raionale și necesitatea protejării identității comunității.
„Considerăm că această schimbare este necesară pentru dezvoltarea comunității și pentru păstrarea limbii române, a identității, tradițiilor și patrimoniului nostru”, se arată în solicitarea, datată cu 9 septembrie.
Semnatarii afirmă că localitatea nu ar fi beneficiat de un sprijin corespunzător din partea administrației raionale în ultimele decenii. În opinia lor, apropierea administrativă de Cahul ar putea facilita accesul la servicii și ar crea condiții mai bune pentru dezvoltarea satului.
Consiliul sătesc Aluatu a luat act de demers și a susținut inițiativa, la 16 septembrie, cerând autorităților centrale să examineze posibilitatea schimbării apartenenței administrative.
Primarul Anatolie Gusarenco: „Până acum era bulgaro-ungară, acum, nu știu de unde, e română”
Primarul Anatolie Gusarenco este unul dintre cei care contestă inițiativa și decizia aprobată de consiliul sătesc.
„Vă spun ca primar al satului: asta au decis șase consilieri, dar nu au întrebat sătenii. Sunt 244 de iscălituri ale sătenilor care confirmă că oamenii vor să rămână în municipiul Taraclia”, a declarat Anatolie Gusarenco pentru Teleradio-Moldova.
Acesta a mai spus că răspunsul Cancelariei de Stat confirmă că satul Aluatu va intra în componenta municipiului Cahul ca urmare a reformei administrativ-teritoriale inițiate de autorități.
„Ceea ce-și doresc șase consilieri și doi al-de Țurcanu – asta e fabula lor mincinoasă. Ei vorbesc mult, dar nu este adevărat. Ei nu s-au sfătuit cu oamenii, singuri au decis așa, pentru că vor. Toate problemele invocate de ei în demers nu sunt adevărate. Consilierii au decis singuri, până acum [localitatea] era bulgaro-ungară, acum, nu știu de unde, e română. Treaba lor. Dar nu se ia în calcul că aici sunt peste 30% de bulgari în sat? Ei au întrebat acești oameni?”, a mai obiectat primarul.
Consiliera Dumitra Mereuța, care la fel nu a susținut demersul, spune că locuitorii pot utiliza limba română în relația cu instituțiile din Taraclia și că nu ar exista interdicții privind organizarea evenimentelor culturale în română.
„Dacă nu vrei să vorbești rusește, vorbești în română, nimeni nu îți interzice”, a declarat consiliera.
Dumitra Mereuța a contestat și modul în care ar fi fost colectate semnăturile, susținând că unii localnici nu ar fi cunoscut scopul real al demersului.
Disconfortul distanței mai mari, ușor compensat de noile oportunități
De cealaltă parte, consilierul Ion Puiu, unul dintre semnatarii demersului, spune problema nu se rezumă la redesenarea hotarelor administrative. Acesta susține că apropierea de Cahul ar răspunde unor nevoi practice ale localnicilor, de la accesul la servicii medicale până la posibilitatea de a comunica în limba română cu reprezentanții instituțiilor publice. De asemenea, schimbarea ar putea contribui la consolidarea identității comunității.
„Elevii vorbesc în rusă în pauze, nu în română, deși înainte se vorbea permanent românește. Sunt niște lucruri foarte grave, care se fac împotriva satului. Noi suntem minoritari aici și suntem marginalizați, asupriți, ca să nu folosesc un cuvânt mai dur”, a declarat consilierul.
Acesta reclamă și lipsa evenimentelor culturale organizate de autoritățile raionale în limba română.
„Conducerea raionului Taraclia nu a organizat niciodată măcar un festival, o sărbătoare sau un eveniment dedicat limbii române sau portului național”, a afirmat Puiu Ion.
Consilierul spune că localitatea are 497 de locuitori. Acesta recunoaște că drumul la Cahul este mai lung decât cel până la Taraclia, cu aproape 30 de kilometri. Însă spune că acest dezavantaj ar putea fi compensat prin organizarea transportului și menținerea unor servicii administrative în localitate.
„Distanța nu este o problemă. Distanța poate fi luată în calcul în condițiile de amalgamare, însă esențial este ca noi să putem comunica în limba noastră, română, cu autoritățile din Cahul”, a declarat consilierul.
Puiu afirmă că inițiativa a fost susținută inițial de șase din cei nouă consilieri locali, ulterior încă un ales local s-a alăturat demersului.
„Suntem o minoritate și suntem marginalizați. Sperăm că ne vor asculta, ne vor da dreptate și vom trece în raionul Cahul. În caz contrar, vom merge în instanță, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Suntem pregătiți să ajungem și la CEDO pentru a ne apăra drepturile, a putea comunica în limba noastră”, a declarat acesta.
Nevoile comunităților, prioritare în reforma administrativ-teritorială
Disputa din Aluatu a fost comentată și de Pintilie Pîrvan, fost deputat în Primul Parlament și semnatar al Declarației de Independență, care consideră că autoritățile trebuie să analizeze mai atent legătura dintre reforma administrativ-teritorială, identitatea comunităților și accesul la servicii publice în limba română.
Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că dorința unor locuitori din Aluatu de a se apropia administrativ de Cahul reflectă aspirația de a-și păstra identitatea lingvistică și culturală. Pîrvan consideră că lipsa unei granițe administrative comune nu ar trebui să fie, în sine, un obstacol decisiv, dacă există argumente sociale, economice și culturale în favoarea unei anumite opțiuni.
„Reforma trebuie să se bazeze pe criterii clare, transparente și consecvente, care să țină cont atât de eficiența administrativă, cât și de voința cetățenilor, de legăturile sociale și economice dintre localități și de particularitățile lor lingvistice și culturale”, a scris fostul deputat.
Fostul deputat subliniază că respectarea drepturilor vorbitorilor de rusă și protejarea diversității lingvistice nu exclud necesitatea asigurării accesului la servicii în limba română. În opinia sa, reforma nu ar trebui evaluată exclusiv prin prisma reducerii cheltuielilor sau a eficientizării administrației, ci și în funcție de felul în care sunt luate în considerare nevoile și opțiunile comunităților locale.
Cele 32 de raioane din Republica Moldova vor fi desființate și comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud, în contextul reformei administrativ-teritoriale. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar Găgăuzia își va menține statutul special. Totodată, raionul Taraclia va fi reorganizat într-un municipiu de nivelul doi.
Potrivit hărții administrativ-teritoriale, care a fost prezentată la începutul lunii octombrie de Cancelaria de Stat, satul Aluatu va fi inclus în municipiul Taraclia.
