Revista presei internaționale | Putin evită să accepte un armistițiu la discuțiile cu liderii europeni; Israelul, în impas postelectoral
Presa internațională urmărește perspectivele negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, în condițiile în care Moscova nu dă semne că ar renunța la revendicările sale, iar Kievul continuă să se confrunte cu atacuri rusești și dificultăți economice. În același timp, publicațiile occidentale analizează incertitudinile privind extinderea Uniunii, presiunile forțelor eurosceptice și nemulțumirile sociale care pun la încercare capacitatea guvernelor de a menține sprijinul public și cooperarea comunitară. Presa internațională acordă o atenție sporită și alegerilor parlamentare din Israel care lasă deschisă problema formării viitorului guvern.
Financial Times relatează că președintele rus Vladimir Putin a folosit o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute cu liderii Finlandei și Norvegiei pentru a-și expune propria interpretare a istoriei slave medievale, acordând puțină atenție solicitărilor privind încetarea imediată a focului în Ucraina. Potrivit publicației, discuția dintre președintele finlandez Alexander Stubb, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și liderul de la Kremlin a avut loc în contextul pregătirii unei noi runde de negocieri mediate de SUA, posibil la Abu Dhabi, în noiembrie, fără indicii că Moscova ar fi dispusă să renunțe la principalele sale revendicări. Financial Times observă că inițiativa nordică a scos în evidență dificultatea Europei de a-și coordona poziția diplomatică, în condițiile în care statele europene nu au ajuns la un consens clar privind reprezentarea și rolul lor într-un eventual acord de pace.
În paralel cu demersurile diplomatice, Washingtonul ar putea recurge la noi concesii economice pentru a determina Moscova să accepte un acord de pace, dezvăluie The New York Times. Ziarul citează surse diplomatice potrivit cărora administrația Donald Trump ia în calcul ridicarea sancțiunilor impuse Fondului Rus de Investiții Directe, instituție de stat implicată în atragerea capitalului pentru proiecte rusești. Potrivit publicației, o asemenea măsură ar reprezenta o posibilă concesie economică făcută Moscovei în încercarea Washingtonului de a obține un acord pentru încheierea războiului din Ucraina. The New York Times subliniază că decizia nu a fost încă luată, dar examinarea unor asemenea măsuri arată că administrația americană caută inclusiv instrumente financiare pentru a stimula Kremlinul să negocieze.
Pe teren însă, presiunea militară asupra Ucrainei rămâne ridicată, scrie agenția națională de presă Ukrinform. Potrivit agenției, Rusia a lansat peste 100 de rachete balistice asupra Kievului și regiunii înconjurătoare începând cu 14 octombrie, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnalat în repetate rânduri lipsa rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot și întârzierile în livrările de armament. Ukrinform evidențiază vulnerabilitatea apărării antiaeriene ucrainene în fața atacurilor repetate, în condițiile în care protejarea infrastructurii energetice, a obiectivelor logistice și a celor civile depinde de livrările constante de armament occidental.
În pofida atacurilor, în sudul Ucrainei, un armistițiu local deschide o posibilă cale de intervenție umanitară, consemnează Reuters. Agenția relatează că încetarea temporară a focului în jurul orașului Oleshky, ocupat de Rusia în regiunea Herson, permite livrarea ajutoarelor umanitare și evacuarea civililor. Reuters subliniază că, din populația de aproximativ 24.000 de oameni de dinaintea războiului, în oraș ar mai fi rămas doar câteva mii, multe persoane în vârstă sau bolnave confruntându-se cu lipsa alimentelor, medicamentelor, apei curente, electricității și încălzirii. Potrivit agenției, înțelegerea, facilitată de prima-doamnă a SUA, Melania Trump, cu implicarea papei Leon al XIV-lea, ar putea contribui la consolidarea încrederii în perspectiva unor viitoare acorduri, însă nu se aplică și altor regiuni, unde bombardamentele continuă.
Consecințele războiului se resimt și în economia ucraineană, inclusiv în sectoarele dependente de exporturi, relatează Interfax-Ukraine. Agenția scrie că reprezentanții grupului siderurgic Metinvest acuză existența unui lobby industrial rus la Bruxelles, care ar încerca să limiteze accesul produselor ucrainene pe piața europeană. Potrivit Interfax-Ukraine, conducerea companiei afirmă că Ucraina a înlocuit parțial livrările de oțel rusesc după declanșarea invaziei pe scară largă, dar continuă să se confrunte cu obstacole comerciale. Agenția evidențiază astfel contradicția dintre sprijinul politic european pentru Kiev și dificultățile întâmpinate de industria ucraineană în accesarea pieței comunitare. Interfax-Ukraine subliniază că accesul la această piață este esențial pentru economia ucraineană, afectată de război atât la nivelul producției industriale, cât și al rutelor tradiționale de export.
Pe lângă dificultățile economice imediate, Kievul, de rând cu Chișinăul, se confruntă și cu incertitudini privind calendarul integrării europene, informează Eurointegration. Publicația scrie că foile de parcurs pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu vor include, în forma pregătită în prezent, date orientative pentru încheierea negocierilor. Potrivit surselor europene citate de Eurointegration, documentele nu sunt definitive, iar Comisia Europeană urmează să prezinte pachetul de extindere pe 4 noiembrie. Publicația amintește că Ucraina și-a propus să încheie reformele necesare până la sfârșitul anului 2027, în timp ce Republica Moldova urmărește finalizarea negocierilor până în 2028 și aderarea în 2030. Eurointegration remarcă faptul că Bruxellesul preferă să păstreze flexibilitatea procesului de extindere, ceea ce înseamnă că obiectivele calendaristice ale celor două state nu reprezintă, deocamdată, angajamente asumate de toate țările membre ale UE.
În timp ce Ucraina și Republica Moldova încearcă să avanseze pe calea integrării europene, în interiorul Uniunii există forțe politice care contestă actualul model de cooperare, avertizează The Guardian. Într-un editorial, publicația susține că proiectele liderilor extremei drepte din Franța și Germania, Marine Le Pen și Alice Weidel, urmăresc reducerea puterii instituțiilor europene din interiorul Uniunii. Potrivit ziarului, planurile includ diminuarea contribuției franceze la bugetul comunitar, limitarea rolului Comisiei Europene și, în cazul proiectului lui Weidel, eliminarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și extinderea derogărilor naționale în domenii precum migrația și apărarea. The Guardian avertizează că asemenea inițiative riscă să slăbească Uniunea tocmai în Franța și Germania, state care au avut un rol esențial în procesul de integrare, și să servească indirect interesele puterilor care preferă o Europă fragmentată și mai puțin capabilă să acționeze colectiv.
Dincolo de confruntările politice europene, nemulțumirile sociale continuă să pună presiune asupra guvernelor, iar Portugalia este unul dintre exemplele recente, relatează Euronews. Postul paneuropean de televiziune consemnează că mii de persoane au protestat la Lisabona împotriva scumpirii locuințelor și a intervențiilor poliției pentru evacuarea taberelor instalate de activiști în capitală și la Porto. Potrivit Euronews, manifestanții cer renunțarea la proiectul legislativ care ar facilita evacuările și ar elimina plafoanele pentru chiriile din contractele noi. Aceeași sursă notează că intervențiile poliției, soldate cu arestări și acuzații privind folosirea disproporționată a forței, au amplificat conflictul dintre autorități și mișcările pentru dreptul la locuință. Euronews evidențiază că dificultățile de pe piața imobiliară și scăderea puterii de cumpărare se transformă într-o problemă politică majoră, care poate eroda încrederea în guvern și alimenta mobilizarea socială.
În afara Europei, alegerile din Israel au lăsat deschisă o problemă esențială: cine va reuși să formeze viitorul guvern, observă ABC News. Potrivit publicației, nici blocul premierului Benjamin Netanyahu, nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu par să dispună de o majoritate clară. ABC News evidențiază două consecințe ale acestui rezultat: Netanyahu ar putea rămâne la conducerea unui guvern interimar în perioada negocierilor, iar partidele arabe ar putea deveni decisive pentru constituirea unei majorități, deși principalele formațiuni evreiești au exclus în repetate rânduri o alianță cu acestea. Publicația remarcă faptul că blocajul ar putea prelungi negocierile timp de săptămâni sau luni și nu exclude organizarea unui nou scrutin dacă partidele nu ajung la un compromis. ABC News avertizează că incertitudinea politică are și implicații de securitate, într-o regiune în care o nouă escaladare militară ar putea complica atât negocierile pentru formarea guvernului, cât și gestionarea crizelor regionale.
În acest context, rolul partidelor arabe ar putea deveni unul dintre factorii decisivi ai negocierilor pentru formarea noului cabinet, constată The Jerusalem Post. Publicația îl citează pe liderul partidului Ra’am, Mansour Abbas, care consideră că prioritatea imediată este stabilirea existenței unei majorități parlamentare viabile, înainte de negocierea condițiilor pentru susținerea unui guvern. Ziarul amintește că partidul Ra’am a participat la coaliția guvernamentală din 2021, în timp ce alianța Joint List ar putea prefera să susțină din exterior un cabinet care să-l înlocuiască pe Netanyahu. The Jerusalem Post subliniază că numărul de mandate nu este suficient pentru a anticipa rezultatul negocierilor, deoarece diferențele de viziune dintre partidele arabe și cele evreiești, inclusiv în probleme de securitate și politici naționale, pot împiedica formarea unei coaliții.
Presa occidentală urmărește cu atenție și modul în care se desfășoară ultima parte a campaniei pentru alegerile intermediare din 3 noiembrie din Congresul american. The Washington Post constată că situația economică a alegătorilor ar putea influența decisiv rezultatele alegerilor. Ziarul estimează că aproximativ șase din zece familii din cele 46 de circumscripții considerate decisive pentru controlul Camerei Reprezentanților nu își mai pot acoperi integral cheltuielile de bază. Potrivit publicației, între 2019 și 2024 costurile unei familii au crescut cu aproximativ 33%, în timp ce veniturile mediane au avansat cu numai 28%, iar situația este puțin mai dificilă în circumscripțiile reprezentate de republicani. The Washington Post remarcă faptul că inflația și costurile locuințelor, alimentelor, sănătății și îngrijirii copiilor au devenit preocupări centrale pentru alegători înaintea scrutinului din 3 noiembrie. În evaluarea ziarului, nemulțumirea economică ar putea slăbi poziția republicanilor, care încearcă să-și păstreze majoritatea în Camera Reprezentanților, deși rezultatul final va depinde și de mobilizarea alegătorilor și de particularitățile competițiilor locale.
