Revista presei interbelice: Scandal la Primăria Chișinăului
Scandal la Primăria Chișinăului. Atenție, știre de acum 100 de ani, nu din 2026! Consilierii îi cereau primarului să demisioneze. În octombrie 1926, primarul Sebastian Teodorescu se afla într-un conflict deschis cu o parte dintre membrii Consiliului.
Consilierii îl acuzau că lua decizii importante fără acordul lor, că făcuse angajări și concedieri controversate și că nu îndeplinise unele promisiuni. La ședință a intervenit și Pantelimon Halippa, care a cerut păstrarea consiliului ales de cetățeni. El amintea că orașul trecuse deja prin opt ani de administrații provizorii.
Primarul Sebastian Teodorescu a răspuns că este gata să plece dacă acest lucru va ajuta orașul, dar a cerut mai întâi o anchetă. În cele din urmă, consilierii au hotărât să solicite Guvernului să nu dizolve deocamdată Consiliul, ci să trimită o comisie care să verifice activitatea primarului.
Acum 100 de ani, ziarul Dimineața făcea haz de necaz pe seama trenurilor și a primei zăpezi din Ardeal.
Într-o caricatură din 1926, doi angajați așteaptă trenul pe peron.
- Ce zici, camarade, când sosește expresul?
- Dacă a început să ningă, cred că nu mai vine azi...
Era final de octombrie. Se anunța că pe toată Valea-Prahovei a căzut zăpadă în cantități mari.
Ziarul continua să urmărească vizita Reginei Maria în America. Apăreau și câteva noutăți interesante, inclusiv una care ține de tehnologia vremii.
La Cleveland, unde exista o importantă comunitate românească, 22 de organizații s-au unit pentru a pregăti primirea suveranei. Românii plănuiau o paradă, iar femeile din comunitate se implicau în organizarea festivităților.
Regina avea să fie găzduită la unul dintre cele mai bune hoteluri ale orașului, deoarece, potrivit ziarului, în timpul călătoriei prin Statele Unite, nu accepta invitații de a locui în case particulare.
Articolul este însoțit de o fotografie a Reginei Maria alături de Jimmy Walker, primarul New Yorkului.
Și sub fotografie scrie: „Fotografie prin telegrafia fără fir”. În 1926, fotografiile puteau fi deja transmise la distanță prin semnale electrice și apoi reconstituite la destinație.
În același articol, presa americană era citată cu o observație frumoasă: Regina Maria reușise să facă România mai cunoscută americanilor.
Ce credea Lenin despre Stalin? Răspunsul îl găsim într-un articol din același ziar Dimineața, care publica fragmente din așa-numitul „testament politic al lui Lenin”. Documentul fusese redactat în ultimele luni ale vieții sale politice, în 1922–1923, și conținea avertismente privind viitorul Partidului Comunist.
Lenin se temea de o ruptură între doi dintre cei mai importanți conducători bolșevici: Iosif Stalin și Lev Troțki. Despre Stalin scria că, devenind secretar general, „a căpătat o putere extraordinară”, iar Lenin nu era sigur că o va folosi cu suficientă prudență. Pe Troțki îl considera unul dintre cei mai talentați membri ai conducerii, dar îi reproșa încrederea excesivă în sine.
Lenin propunea înlăturarea lui Stalin din funcția de secretar general și înlocuirea lui cu o persoană mai tolerantă și mai atentă față de colegi.
Comunicat publicului occidental de comunistul american Max Eastman, documentul a devenit cunoscut în afara Uniunii Sovietice înainte de publicarea sa oficială în URSS, în 1956.
Închei cu o știre frumoasă la propriu și la figurat. Știați că Școala de Arte Frumoase din Chișinău exista încă din secolul al XIX-lea?
În ziarul Romania Nouă găsim un articol dedicat acestei instituții, înființate la începutul anilor ’90, de primarul de atunci, Carol Schmidt, sub auspiciile Primăriei Chișinău. Între 1897 și 1919, școala a fost condusă de Vladimir Ocușco, care a transformat-o într-un important centru de educație artistică.
După Unirea Basarabiei cu România, instituția a fost reorganizată ca Școală de Belle-Arte, iar la conducere a venit Alexandru Plămădeală, cunoscutul sculptor basarabean.
Școala avea trei secții: pictură, sculptură și artă decorativă, iar elevii studiau inclusiv anatomia, perspectiva și istoria artelor. În 1922, lucrările elevilor și profesorilor au fost prezentate la o expoziție a artiștilor basarabeni din București. Câteva au fost chiar achiziționate pentru colecțiile statului.
Între 1919 și 1926, școala pregătise 40 de absolvenți, mulți dintre ei continuându-și studiile la București sau în străinătate.
Autor: Dan Melnic
