Revista presei internaționale | Rusia pune sub semnul întrebării reluarea dialogului trilateral cu SUA și Ucraina
Presa internațională urmărește perspectivele reluării negocierilor privind Ucraina, dar și reacția aliaților europeni la atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, care determină statele riverane să-și coordoneze măsurile de securitate. În paralel, mai multe publicații scriu că Uniunea Europeană își aprofundează parteneriatele strategice, iar incertitudinile politice din Israel și impasul negocierilor cu Iranul complică eforturile de stabilizare a Orientului Mijlociu.
Financial Times scrie că liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, este dispus să discute preocupările de securitate invocate de Rusia pentru încheierea războiului, dar insistă că participarea Europei la stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina trebuie să rămână prioritară. Potrivit ziarului, echipele ucraineană, rusă și americană ar putea relua discuțiile tehnice la Abu Dhabi între 6 și 10 noiembrie, inclusiv asupra unor posibile armistiții în domeniul energetic și maritim. Publicația remarcă însă că divergențele privind teritoriile, securitatea europeană și viitorul sprijinului american rămân obstacole majore în calea unui acord. Într-un alt articol, Financial Times aduce în prim-plan și poziția Moscovei, citându-l pe consilierul Kremlinului, Iurii Ușakov, care a declarat că negocierile de la Abu Dhabi ar putea fi amânate din cauza crizei continue din Orientul Mijlociu.
Euronews constată că tot mai multe capitale europene iau în calcul reluarea dialogului direct cu Moscova, pe fondul îngrijorărilor că administrația Trump ar putea negocia cu Rusia fără a ține suficient cont de interesele Ucrainei și ale Europei. Postul paneuropean de televiziune amintește că președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre au discutat marți la telefon cu Vladimir Putin despre reluarea negocierilor de pace, în timp ce instituțiile UE pregătesc o delegație comună pentru următoarea rundă de discuții, așteptată la Abu Dhabi, la începutul lunii noiembrie. Euronews remarcă însă că inițiativa liderilor nordici a provocat nemulțumiri în Europa, premierii Danemarcei și Poloniei avertizând asupra riscurilor unor demersuri diplomatice necoordonate și asupra lipsei semnelor că Moscova și-ar fi moderat pretențiile. În evaluarea publicației, implicarea directă a europenilor devine tot mai importantă pentru ca viitorul acord de pace să nu fie negociat fără participarea lor și fără protejarea intereselor de securitate ale Ucrainei.
Pe fondul dificultăților legate de reluarea procesului diplomatic, The Washington Post relatează că inspectorul general al Pentagonului a refuzat să deschidă o anchetă independentă privind restricțiile aplicate serviciilor satelitare Starlink și Starshield în Ucraina, trimițând întrebările către Forțele Aeriene americane. Potrivit publicației, nouă senatori republicani și democrați au cerut să se stabilească cine a decis limitarea serviciilor și dacă aceasta a afectat comunicațiile militare, schimbul de informații și avertizarea asupra atacurilor rusești. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a criticat decizia, invocând explicațiile contradictorii ale administrației Trump și ale companiei SpaceX, notează ziarul. Refuzul anchetei independente readuce în discuție vulnerabilitatea Ucrainei, a cărei capacitate de apărare depinde în mare măsură de servicii satelitare controlate de companii private, semnalează The Washington Post.
The Kyiv Independent pune în evidență eforturile opoziției americane de a împiedica sprijinul administrației de la Washington pentru Rusia. Publicația face referire la apelul senatorului democrat Richard Blumenthal, care a cerut unei companii de transport maritim să întoarcă din drum o navă care ar transporta 40.000 de tone de motorină rusească spre New York. Potrivit The Kyiv Independent, senatorul democrat a avertizat că livrarea ar putea încălca legislația americană privind sancțiunile, în pofida recentului acord cu Rusia anunțat de președintele Donald Trump. Disputa arată că politica de sancțiuni nu este doar un instrument al relațiilor externe, ci și un subiect de confruntare între administrația Trump și membrii Congresului, remarcă The Kyiv Independent.
Associated Press relatează că armistițiul în localitatea Oleshki din regiunea Herson, ocupată de Rusia, a adus între timp o pauză neobișnuită în luptele din această zonă a sudului Ucrainei. Agenția precizează că înțelegerea, mediată de prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, prevede o încetare a focului de șase zile pentru facilitarea livrării de alimente, apă și medicamente, înaintea deschiderii unor coridoare de evacuare. Potrivit Associated Press, până la 2.000 de oameni rămași în localitate se confruntă cu lipsuri, iar dronele și minele limitează deplasările și accesul la ajutoare. Locuitorii din zona Herson au putut ieși temporar pe străzi, însă unii se tem că forțele ruse ar putea folosi pauza pentru a se regrupa înaintea reluării atacurilor, remarcă Associated Press.
Armistițiul din regiunea Herson rămâne însă limitat, iar societatea ucraineană susține continuarea presiunii militare asupra Rusiei, constată presa de la Kiev. Ukrainska Pravda prezintă în acest context un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, potrivit căruia 80% dintre respondenți consideră că Ucraina trebuie să continue atacurile asupra rafinăriilor rusești chiar dacă Statele Unite își reduc sau își întrerup sprijinul. Cercetarea arată că 63% dintre participanții la sondaj spun că sunt pregătiți să suporte războiul atât timp cât va fi necesar. Rezultatele sugerează că o parte importantă a societății ucrainene consideră loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești o componentă necesară a rezistenței, chiar și în eventualitatea unor tensiuni suplimentare cu Washingtonul. Publicația precizează însă că sondajul reflectă opiniile populației adulte din teritoriile controlate de Ucraina, în condiții de război.
Între timp, atacurile asupra navigației comerciale din Marea Neagră determină statele riverane să ceară măsuri urgente pentru protejarea rutelor maritime, transmite Anadolu Ajansı. Agenția de presă informează că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei să înceteze atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, avertizând că își rezervă dreptul de a lua măsuri legale dacă sunt vizate nave sub pavilion turcesc sau aflate în proprietatea unor companii turcești. Potrivit aceleiași agenții, ministrul turc al apărării, Yașar Güler, a făcut declarația după o reuniune la Sofia cu omologii din Bulgaria și România, în aceeași zi în care o navă comercială a fost lovită de trei drone în zona economică exclusivă a Bulgariei, fără ca autorii atacului să fie identificați. Anadolu Ajansı subliniază că Ankara încearcă să protejeze rutele comerciale și libertatea navigației prin dialog cu ambele părți, avertizând că securitatea maritimă a regiunii nu trebuie compromisă.
Pe lângă avertismentul diplomației de la Ankara adresat Kievului și Moscovei, Bulgaria, România și Turcia au convenit să-și coordoneze acțiunile pentru consolidarea securității navigației în Marea Neagră, scrie Eurointegration. Publicația consemnează că cele trei țări membre ale NATO au convenit să creeze un mecanism trilateral de coordonare a securității navigației, care prevede intensificarea schimbului de informații și de avertismente privind incidentele maritime. Decizia vine după mai multe incidente în care nave comerciale au fost lovite de drone, inclusiv unul în largul României, soldat cu moartea unui marinar ucrainean, relevă Eurointegration.
Cooperarea în domeniul securității este dublată de eforturi de apropiere economică și strategică între Europa și partenerii săi internaționali. Reuters informează că Uniunea Europeană și Canada au renunțat la formularea de „membru asociat” al blocului comunitar, optând pentru o cooperare mai strânsă. Potrivit agenției, discuțiile vizează securitatea economică, tehnologiile digitale, infrastructura de comunicații și exporturile canadiene de gaz natural lichefiat către Europa. Reuters subliniază că premierul Mark Carney încearcă să reducă dependența Canadei de Statele Unite, însă aproximativ 70% din exporturile canadiene ajung pe piața americană, ceea ce limitează posibilitatea unei reorientări rapide.
Le Monde constată că alegerile parlamentare din Israel nu au oferit o majoritate clară nici blocului premierului Benjamin Netanyahu, nici opoziției conduse de Gadi Eisenkot. Potrivit estimărilor preliminare citate de publicație, partidele arabe ar putea obține 18–19 mandate din cele 120, devenind decisive în negocierile pentru formarea guvernului. Le Monde leagă pierderea sprijinului pentru Netanyahu de criticile privind atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și de controversa privind scutirea ultraortodocșilor de serviciul militar. Ziarul ajunge la concluzia că acum opoziția trebuie să decidă dacă va negocia cu partidele arabe, va încerca formarea unui guvern de uniune națională sau va risca să declanșeze un nou scrutin în primăvara anului viitor.
AFP scrie că mediatorii din Qatar au prezentat Teheranului o nouă propunere pentru încheierea războiului cu Statele Unite și Israelul, însă un oficial iranian a respins-o drept inacceptabilă. Potrivit agenției, proiectul prevede șapte zile de măsuri pentru consolidarea încrederii, dar părțile nu se înțeleg asupra ordinii concesiilor: Washingtonul dorește să abordeze mai întâi programul nuclear iranian, în timp ce Teheranul cere ridicarea blocadei asupra porturilor și eliminarea sancțiunilor petroliere. AFP avertizează că lipsa unui compromis riscă să prelungească perturbările transportului maritim și ale piețelor energetice, în condițiile extinderii conflictului în regiune.
Al Jazeera relatează că reprezentanți ai Arabiei Saudite, Pakistanului și Turciei, alături de diplomați din Qatar, au discutat la Teheran cu oficiali iranieni despre reducerea tensiunilor regionale. Postul arab amintește că Omanul propune un cadru de securitate care să includă un pact de neagresiune între Iran și statele din Golf, reducând dependența acestora de protecția militară americană. Analiștii citați de Al Jazeera avertizează însă că neîncrederea reciprocă și divergențele strategice vor îngreuna transformarea inițiativelor diplomatice într-un sistem regional stabil de securitate.
