„O țară europeană nu se declară, ci se construiește”: Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice finanțate din Planul de Creștere al UE
Republica Moldova își va accelera modernizarea energetică, rutieră, educațională și sanitară prin valorificarea celor 1.9 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană prin intermediul Planului de Creștere. Premierul Vasile Tofan a prezentat joi, 29 octombrie, 19 proiecte strategice reunite sub genericul „Construim Moldova”, subliniind că sprijinul european masiv trebuie valorificat rapid pentru a produce beneficii vizibile pentru cetățeni.
Unele dintre proiectele anunțate în ziua în care Guvernul Tofan împlinește primele 100 de zile de activitate au fost lansate anterior, precum cele care vizează rețeaua școlilor-model sau Spitalul Regional Bălți, iar altele au fost prezentate în premieră, de exemplu crearea unui Agrotech Hub în campusul de la Mircești al Universității Tehnice a Moldovei.
„Integrarea europeană nu înseamnă doar legi, nu înseamnă doar negocieri. Înseamnă și investiții concrete, proiecte concrete care fac viața noastră mai bună. O țară europeană nu se declară, o țară europeană se construiește”, a declarat premierul Vasile Tofan, la evenimentul de prezentare a proiectelor strategice de investiții.
Șeful Guvernului a subliniat că autoritățile își propun ca, în câțiva ani, să reducă decalajele de infrastructură față de statele europene și să transforme finanțarea europeană în rezultate vizibile pentru cetățeni. Potrivit acestuia, au fost prioritizate între nouă și 12 proiecte majore în domenii precum energia, infrastructura rutieră, educația, irigațiile, sănătatea și economia digitală.
„Noi nu avem decenii la dispoziție, vrem să închidem acest decalaj în câțiva ani. Avem această oportunitate istorică numită Planul de Creștere, pe care vrem să-l investim în lucruri care vor face viața moldovenilor mai bună”, a afirmat premierul.
Vasile Tofan a menționat că Planul de Creștere combină reformele cu investițiile, iar accesul la finanțare depinde de îndeplinirea angajamentelor asumate de autorități. Din cele 1.9 miliarde de euro prevăzute prin acest instrument, Republica Moldova a primit deja aproximativ 500 de milioane de euro, la care s-a adăugat o ultimă tranșă de 157 de milioane de euro, anunțată pe 5 octombrie la Bruxelles.
Acesta a mai precizat că aproximativ 425 de proiecte au fost deja implementate sau sunt în desfășurare, dintre care 374 reprezintă investiții locale, iar 177 au fost deja finalizate.
„Planul de Creștere vine cu finanțarea, dar depinde de noi să ne asigurăm că putem livra aceste proiecte la timp, rapid, bine și cu costuri eficiente. Avem un singur obiectiv: proiectele să fie terminate, nu doar declarate”, a spus Vasile Tofan.
Premierul a anunțat că autoritățile intenționează să accelereze implementarea proiectelor prin comasarea unităților responsabile într-o structură mai puternică și prin publicarea periodică a informațiilor despre stadiul fiecărei investiții.
Consum mai eficient de energie și interconectare cu statele vecine
Premierul a prezentat patru proiecte din domeniul energetic în absența ministrului Energiei, Dorin Junghietu, care se află peste hotare „pentru negocieri privind o nouă tranșă de finanțare pentru unele dintre aceste proiecte”.
Potrivit lui Tofan, investițiile vizează reducerea pierderilor, eficientizarea consumului și consolidarea interconexiunilor cu statele vecine.
„Noi nu putem controla prețul internațional la energie, dar putem controla calitatea infrastructurii noastre și eficiența acesteia”, a declarat premierul, explicând că statul trebuie să intervină în domeniile în care sectorul privat nu poate asigura singur modernizarea necesară.
Cele patru proiecte majore pentru sectorul energetic:
- Termoficare modernă la Chișinău
Proiectul prevede înlocuirea a 24.3 kilometri de conducte vechi, construirea unui rezervor de stocare a energiei termice și instalarea a 12 centrale termice descentralizate. Autoritățile estimează economii de patru-cinci milioane de metri cubi de gaz anual.
Premierul a menționat că, în prezent, aproximativ 20% din energia termică se pierde în rețea din cauza infrastructurii învechite.
- Clădiri eficiente energetic
Programul vizează izolarea termică a 1.400 de locuințe. Tofan a explicat că imobilele din Republica Moldova consumă de aproximativ două ori mai multă energie pentru încălzire pe metru pătrat decât cele din Europa.
„Compensațiile poate să ne ajute într-o iarnă, dar compensațiile nu vor repara problemele structurale”, a subliniat premierul.
- Linia electrică Bălți–Dnestrovsk
Proiectul presupune construirea a aproximativ 90 de kilometri de linie electrică de 330 kV, pentru a diversifica sursele de aprovizionare și a consolida conexiunile cu Ucraina.
Potrivit lui Tofan, noua interconexiune va permite atât importul de energie electrică atunci când aceasta este mai ieftină pe piața ucraineană, cât și exportul către Ucraina.
- Reabilitarea rețelei electrice de transport
Investițiile prevăd modernizarea infrastructurii de transport al energiei și înlocuirea a 15 transformatoare de putere.
Premierul a atras atenția că pierderile din rețea și creșterea viitoare a consumului impun modernizarea infrastructurii, pentru ca aceasta să poată susține inclusiv dezvoltarea energiei regenerabile și utilizarea mașinilor electrice.
Investiții în drumuri, aeroport și apeducte
Vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a prezentat cinci proiecte strategice evaluate la circa 80 de miliarde de lei. Oficialul a subliniat că implementarea acestor inițiative majore depinde în mod direct de sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană.
„Atunci când vorbim despre infrastructură, vorbim despre optimismul oamenilor. Acele mii de proiecte implementate de Guvernul Republicii Moldova sunt despre faptul că noi dezvoltăm toate cele 1.682 de localități”, a declarat Vladimir Bolea.
Principalele proiecte de infrastructură:
- Autostrada A8 Ungheni–Chișinău
Proiectul prevede construcția unei autostrăzi cu patru benzi, pe o distanță de 125 de kilometri, între Ungheni și Budești, suburbie a Chișinăului. Investiția este estimată la aproximativ 1.2 miliarde de euro, iar lucrările ar urma să înceapă în 2028.
Autostrada va continua conexiunea cu infrastructura rutieră din România și va prelua o parte importantă din traficul greu de pe drumurile naționale.
- Reabilitarea drumurilor naționale și construcția centurii Chișinăului
Proiectul prevede lucrări pe tronsoane de drum cu o lungime totală de 132 de kilometri, inclusiv pe R7 și M3. În paralel, este pregătită dezvoltarea centurii capitalei, care va avea o lungime de 47 de kilometri și patru benzi de circulație.
- Extinderea Aeroportului Internațional „Eugen Doga” Chișinău
Proiectul include construcția unui terminal nou și a unei piste noi, pentru a face față fluxului de pasageri și pentru a dezvolta aeroportul ca hub regional de transport, inclusiv de mărfuri.
- Dezvoltarea magistralelor de aprovizionare cu apă
Proiectul prevede construcția de apeducte magistrale pe o lungime de 697 de kilometri, inclusiv pe traseele Soroca–Dondușeni–Ocnița și Cahul–Vulcănești, precum și dezvoltarea infrastructurii de captare și tratare a apei.
Investițiile vor asigura acces la apă potabilă pentru aproximativ 700.000 de locuitori.
Irigații, procesare și tehnologie în domeniul agriculturii
Modernizarea sistemelor de irigare, dezvoltarea sectorului procesării produselor agricole și finanțarea micilor fermieri se numără printre prioritățile Guvernului pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a prezentat trei proiecte investiționale menite să crească productivitatea și să ajute agricultorii să facă față schimbărilor climatice.
„Noi vorbim despre o agricultură care trebuie să fie bazată pe știință, despre o agricultură care se bazează pe soluții inteligente, care duc la un rezultat scontat. Riscuri reduse, dar și costuri reduse. Acestea pot fi obținute prin inteligență, digitalizare, inteligență artificială și instrumente bazate pe inovații”, a declarat Eugeniu Osmochescu.
Ministrul a subliniat că agricultura rămâne un motor al creșterii economice, însă dezvoltarea sectorului depinde de accesul la apă, de investițiile în infrastructura post-recoltare și procesare, precum și de capacitatea producătorilor de a ajunge pe piețe noi.
Cele trei proiecte din domeniul agroalimentar:
- Modernizarea sistemelor de irigare la Căușeni și Puhăcenii de Sus
În parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prima fază a proiectului, în valoare de peste 63 de milioane de euro, va asigura irigarea a circa 6.900 de hectare de teren arabil pentru aproximativ 300 de fermieri, care contribuie cu 3% la valoarea investiției.
Lucrările tehnice vor demara în 2027, iar reabilitarea propriu-zisă, în 2028.
Eugeniu Osmochescu a mai menționat că autoritățile își propun să schimbe abordarea privind irigarea, astfel încât sistemele să fie construite sau reabilitate acolo unde există o cerere reală din partea agricultorilor.
Totodată, Guvernul analizează soluții pentru captarea apei din precipitații, modernizarea sistemului antigrindină și utilizarea în scopuri agricole a apelor uzate tratate.
- Proiectul Livada Moldovei II
Implementat cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI), proiectul dispune de o alocare de 150 de milioane de euro și va genera investiții totale estimate la 300 de milioane de euro în circa 750 de proiecte dedicate fermierilor micro, mici și medii.
Programul vizează infrastructura post-recoltă, procesarea, ambalarea, digitalizarea și cercetarea, susținând cel puțin 1.000 de locuri de muncă și o creștere estimată a exporturilor cu 30%.
- Program de sprijin pentru micii fermieri (IFAD 9)
Cu un buget de peste 43 de milioane de dolari și lansare în 2027, programul va oferi consultanță, sprijin pentru creșterea fermelor și facilitarea accesului produselor autohtone în rețelele de retail.
Școli-model și învățământ profesional tehnic modern
Investițiile în școli-model, modernizarea universităților și renovarea instituțiilor de învățământ profesional tehnic se numără printre proiectele prezentate de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, cu finanțare din Planul de Creștere. Pentru aceste inițiative, ministerul are alocate fonduri de aproximativ 210 milioane de euro.
„Obiectivul nostru fundamental este ca fiecare copil din țara noastră, indiferent de locul unde s-a născut, să poată beneficia de o educație de o calitate similară, iar în zona universitară și profesional tehnică să convingem cât mai mulți tineri să rămână acasă, oferindu-le condiții moderne de studii și conectare directă la piața muncii”, a declarat Dan Perciun.
Proiecte majore din domeniul educației
- Școli-model
Aproximativ 50 de milioane de euro vor fi investiți în 20 de instituții de învățământ, de care vor beneficia circa 40.000 de copii.
Pe lângă modernizarea infrastructurii și a laboratoarelor, proiectul include schimbări structurale în organizarea și activitatea școlilor.
- Modernizarea universităților și a cercetării
În continuarea investițiilor care au crescut la aproape șapte din zece rata absolvenților de liceu ce aleg universitățile din țară, șase instituții de învățământ superior vor beneficia de modernizarea blocurilor de studii și a laboratoarelor.
Proiectul include trei inițiative transformaționale, a câte 15 milioane de euro fiecare: crearea Agrotech Hub în campusul de la Mircești al Universității Tehnice a Moldovei (UTM), dezvoltarea unui centru extins de simulare medicală la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) și construcția unui bloc comun USMF–UTM dedicat bioingineriei.
- Învățământ profesional tehnic
O investiție de 80 de milioane de euro, cea mai mare din istoria acestui sector de la independență încoace, va finanța renovarea a 24 de blocuri de studii și 23 de cămine din școli profesionale și colegii cu profil de IT, inginerie, agricultură și construcții.
Proiectarea tehnică va fi realizată în 2027, iar lucrările vor începe în 2028.
- HiTeck Park Stăuceni
Dezvoltat pe o suprafață de 50 de hectare în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice ți Digitalizării, UTM, USMF, Agenția Proprietății Publice și autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, noul parc inovațional va reuni companii din domenii precum IT, microelectronică, bioinginerie și tehnologii medicale avansate.
Ministrul a subliniat că aceste investiții urmăresc atât îmbunătățirea condițiilor de studiu, cât și încurajarea tinerilor să-și continue formarea acasă, în Republica Moldova, și să aleagă specialitățile de care economia națională are nevoie.
Medicină rurală, spitalul regional la Bălți și gestionarea deșeurilor medicale
Din Planul de Creștere vor fi finanțate și trei proiecte strategice care vizează apropierea serviciilor medicale de cetățeni, dezvoltarea infrastructurii spitalicești în nordul țării și gestionarea în siguranță a deșeurilor speciale.
„Noi trebuie să ne orientăm de la abordarea de spitale centrale spre tot ce înseamnă prevenție, profilaxie și medicină primară. Pentru că încrederea începe din cabinetul medicului de familie, unde orice cetățean trebuie să fie tratat cu respect și demnitate”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.
Ministrul a atras atenția și asupra problemelor structurale din sistemul medical, menționând deficitul de 1.225 de cadre medicale și fragmentarea sistemelor informaționale. Potrivit acestuia, din cele 61 de sisteme informatice utilizate în sănătate, doar opt comunică între ele.
Cele trei proiecte din domeniul sănătății:
- Sănătate rurală și digitalizare
Proiectul prevede renovarea și dotarea tehnologică a 10 centre de sănătate cu echipamente de diagnostic avansat - sisteme de radiografie, mamografie, electroencefalografie, ultrasonografie și tomografie computerizată, integrarea specialiștilor de ambulatoriu în medicina primară și extinderea serviciilor de telemedicină, astfel încât până la 70% din problemele medicale ale cetățenilor să poată fi soluționate la nivel primar.
În paralel, sistemele informaționale din domeniul sănătății vor fi interconectate pentru a asigura un traseu clar și ghidat al pacientului.
- Spitalul Regional Bălți
Aflat în prezent în faza de proiectare tehnică, spitalul urmează să intre în etapa de licitație și construcție în anul 2028, cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, al Uniunii Europene și al Guvernului.
Instituția va oferi servicii medicale complexe de oncologie, chirurgie intervențională, cardiochirurgie și neurochirurgie pentru locuitorii din nordul țării.
- Centrul pentru gestionarea deșeurilor speciale
Proiectul gestionat de Ministerul Mediului, în valoare de 58.3 milioane de euro, vizează crearea unei infrastructuri integrate de puncte de colectare publice și mobile, precum și a unui centru specializat de prelucrare, capabil să gestioneze peste 90.000 de tone de deșeuri periculoase și speciale - baterii, substanțe chimice, echipamente electrice și electronice uzate.
Construcția acestuia este planificată să înceapă în 2028.
Planul de Creștere pentru Republica Moldova a fost anunțat oficial pe 10 octombrie 2024 de către Comisia Europeană. Acest pachet de sprijin financiar, în valoare totală de 1.9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, este cel mai mare sprijin oferit vreodată R. Moldova, orientat spre dezvoltarea economică a țării.
Fondurile sunt direcționate către proiecte majore de infrastructură, energie, agricultură, educație și sănătate, care urmează să fie implementate treptat pe parcursul următorilor ani.
Accesarea acestor resurse este strict condiționată de implementarea unor reforme structurale profunde în domenii-cheie precum statul de drept, combaterea corupției, buna guvernare și consolidarea mediului de afaceri.
Obiectivul principal al planului este de a accelera convergența economică a Moldovei cu UE, de a stimula creșterea PIB-ului și de a spori reziliența țării în fața crizelor.
CITIȚI ȘI:
