Sondaj online neautorizat privind preferințele electorale în Găgăuzia, depistat de StratCom: Ar putea favoriza un candidat sau sugera un vot de protest
Un sondaj online privind preferințele electorale ale locuitorilor din Găgăuzia a fost desfășurat fără autorizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC), cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan. Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom), organizatorul și finanțatorul sondajului nu au fost declarați, iar autorizația necesară nu a fost solicitată. Neregulile au fost semnalate de instituție pe 30 octombrie.
Potrivit StratCom, sondajul era găzduit pe platforma opinesta.com și disponibil în limbile română și rusă.
Chestionarul viza preferințele electorale pentru cei opt candidați la funcția de bașcan, precum și gradul de satisfacție față de situația din țară, aprecierea activității autorităților centrale și nivelul de încredere în acestea.
Astfel, opțiunile electorale ale respondenților puteau fi corelate cu atitudinea lor față de autoritățile de la Chișinău.
Ce date le erau solicitate respondenților
Participanții erau întrebați dacă știu data alegerilor, dacă intenționează să voteze, ce candidat preferă, pe cine ar alege în cazul în care candidatul favorit nu s-ar regăsi pe buletinul de vot și pentru cine nu ar vota în nicio circumstanță.
Chestionarul includea și opțiuni privind neparticiparea la scrutin, anularea buletinului de vot sau indecizia electorală.
Răspunsurile puteau fi corelate cu date despre vârsta, sexul, etnia, religia, localitatea de reședință, ocupația și situația materială a participanților.
De asemenea, chestionarul solicita informații despre sursele obișnuite de informare și canalele prin care respondenții aflaseră despre sondaj, precum Facebook, Telegram sau TikTok.
Potrivit StratCom, aceste date permiteau asocierea profilului electoral al fiecărui respondent cu caracteristicile sale socio-demografice și cu obiceiurile de consum informațional.
Domeniul opinesta.com a fost înregistrat pe 27 iulie 2026. Platforma conține elemente în limba rusă, trimiteri către rețelele sociale rusești VK și Odnoklassniki, precum și un identificator asociat Districtului Federal Volga din Rusia.
Începând cu 26 octombrie, trei pagini de Facebook, cu cel mult șase urmăritori fiecare, au promovat chestionarul prin aproximativ 24 de reclame în limbile română și rusă.
Una dintre acestea utiliza o imagine cu textul „Sondaj pentru locuitorii Abhaziei” și drapelul regiunii separatiste. Potrivit configurației platformei, obiectivul era colectarea a aproximativ 1.500 de răspunsuri prin intermediul Facebook și Instagram.
StratCom precizează că nu se poate stabili câte chestionare au fost completate efectiv și nici ce impact ar fi putut avea acestea asupra comportamentului electoral. Instituția susține că a intervenit într-o etapă timpurie, pentru a împiedica extinderea acțiunii.
Cum ar fi putut fi utilizate rezultatele
Potrivit StratCom, informațiile colectate ar putea fi utilizate în mai multe scopuri, în special dacă rezultatele ar fi publicate fără dezvăluirea identității organizatorului și a finanțatorului, a dimensiunii și structurii eșantionului sau a metodologiei aplicate.
Un prim risc semnalat de instituție vizează publicarea selectivă a unor rezultate favorabile anumitor interese, prezentate drept concluziile unui sondaj independent. Acestea ar putea avantaja un candidat sau ar putea sugera o participare electorală scăzută ori existența unui vot de protest.
Întrucât participarea la chestionar este voluntară și nu există garanții privind reprezentativitatea eșantionului, opiniile unui grup restrâns ar putea fi prezentate drept tendințe ale întregului electorat. O asemenea abordare ar putea influența în special alegătorii indeciși și ar putea fi preluată de presa regională.
Un al doilea risc ține de modul în care ar putea fi prezentate alegerile. Prin corelarea preferințelor pentru funcția de bașcan cu evaluarea activității autorităților centrale, scrutinul ar putea fi descris drept un „referendum împotriva Chișinăului”.
Potrivit StratCom, publicarea unor procente fără precizarea eșantionului și a metodologiei ar putea amplifica artificial percepția unei opoziții generalizate între Chișinău și Comrat. O asemenea interpretare ar putea fi promovată inclusiv în rândul publicului din străinătate.
Instituția avertizează și asupra posibilității utilizării datelor pentru segmentarea și influențarea electoratului. Informațiile privind etnia, religia, localitatea de reședință, situația materială și sursele de informare ar permite identificarea unor categorii de alegători, precum și a canalelor prin care aceștia ar putea fi abordați. În cadrul unor campanii ulterioare, grupurile respective ar putea fi vizate de mesaje politice diferite, concepute pentru a exploata nemulțumirile sociale și neîncrederea în autorități.
Nu în ultimul rând, StratCom atrage atenția că rezultatele ar putea fi utilizate inclusiv după încheierea scrutinului. Eventualele diferențe dintre cifrele prezentate de operatorul sondajului și rezultatele oficiale ale alegerilor ar putea alimenta acuzații de fraudă electorală, manipulare a votului sau lipsă de reprezentativitate a persoanelor alese.
Potrivit instituției, riscurile sunt amplificate de lipsa transparenței privind organizatorul, finanțatorul, eșantionul și condițiile de colectare a datelor.
StratCom Moldova precizează că a documentat practici similare și în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2025.
Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie 2026. Codul electoral permite sondaje electorale doar entităților înregistrate în Republica Moldova și autorizate de CEC.
CITIȚI ȘI:
