Revista presei internaționale | Negocieri de pace pe fondul atacurilor rusești; Alegerile din SUA, cu miză majoră pentru Ucraina
Presa internațională urmărește intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei și perspectivele reluării negocierilor de pace, pe fondul divergențelor privind condițiile încheierii războiului. În atenția publicațiilor se află și alegerile intermediare din SUA, cu posibile consecințe asupra sprijinului pentru Kiev, precum și impasul diplomatic și militar din Orientul Mijlociu.
Euronews constată că bombardarea centrului de distribuire a ajutoarelor umanitare din Komîșuvaha, soldată cu 31 de morți, potrivit BBC, a spulberat speranțele privind continuarea pașilor spre încheierea războiului. Postul paneuropean amintește că atacul a avut loc după expirarea armistițiului local din Oleșki, care permisese evacuarea civililor și livrarea ajutoarelor umanitare. Euronews îl citează pe Volodimir Zelenski, care consideră că, după această operațiune umanitară, existau premise pentru noi măsuri de reducere a tensiunilor, însă bombardamentul rusesc a transmis un semnal diametral opus.
Radio Free Europe atrage atenția asupra caracterului repetat al bombardamentului din Komîșuvaha, unde forțele ruse au lansat cel puțin zece bombe asupra unei școli folosite săptămânal pentru distribuirea ajutoarelor umanitare. Publicația relatează că, după prima lovitură, alte nouă bombe au vizat adăpostul în care se refugiaseră oamenii, printre victime numărându-se și patru polițiști și doi salvatori. RFE/RL subliniază că autoritățile locale erau cunoscute pentru organizarea regulată a distribuirii ajutoarelor în acel loc, iar atacul a survenit imediat după operațiunea umanitară din Oleșki, ceea ce ridică noi semne de întrebare asupra posibilității unor înțelegeri similare între Kiev și Moscova.
În pofida intensificării atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei, administrația de la Washington anunță reluarea negocierilor pentru încheierea războiului. Mai multe agenții de presă, între care Reuters, citează un mesaj postat pe rețeaua X de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, în care se precizează că o nouă reuniune trilaterală dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite va avea loc la Abu Dhabi, în zilele de 10 și 11 noiembrie. Agenția subliniază că discuțiile vor viza garanțiile de securitate postbelice, reducerea tensiunilor și problemele umanitare. Aceeași sursă notează că negociatorii americani se vor întâlni în prealabil la Bruxelles cu reprezentanți ai Franței, Germaniei, Marii Britanii, Uniunii Europene și NATO pentru a analiza viitoarele garanții de securitate și sprijinul economic pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei.
The Guardian dezvăluie scenariile pregătite de liderii europeni pentru garantarea securității Ucrainei după încheierea ostilităților. Potrivit publicației, planul prevede dreptul viitoarelor forțe de stabilizare conduse de Marea Britanie și Franța de a răspunde atacurilor rusești, inclusiv celor cu drone. The Guardian precizează că viitorul contingent multinațional nu va fi desfășurat sub egida NATO și nici nu se va baza pe sprijinul militar american, din cauza incertitudinilor privind angajamentul administrației de la Washington față de securitatea Ucrainei. 11 state urmează să participe la exerciții militare organizate la sfârșitul lunii noiembrie în Polonia, pentru a testa desfășurarea rapidă a trupelor europene în Ucraina, relevă același ziar. Planurile includ patrularea spațiului aerian ucrainean cu avioane europene și operațiuni de deminare a Mării Negre, coordonate de Turcia, însă punerea lor în aplicare depinde de încheierea unui acord de încetare a focului, conchide The Guardian.
Perspectivele negocierilor de încheiere a războiului ruso-ucrainean sunt influențate și de confruntarea politică din SUA, unde astăzi au loc alegeri intermediare pentru Congres. Într-un articol de opinie publicat de The Hill, congresmanul democrat George Whitesides susține că Donald Trump și Vladimir Putin încearcă să determine Kievul să accepte un acord dezavantajos înainte ca noul Congres, care ar putea fi controlat de democrați, să-și înceapă activitatea în ianuarie. Autorul consideră că presiunile asupra Ucrainei, inclusiv amenințările privind suspendarea schimbului de informații militare, urmăresc să protejeze infrastructura petrolieră rusă și să refacă veniturile Moscovei. Whitesides apreciază că o victorie a democraților în Camera Reprezentanților ar putea limita capacitatea Casei Albe de a impune concesii Kievului și ar permite consolidarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina. În opinia congresmanului, Kievul și aliații europeni trebuie să reziste presiunilor până în ianuarie, când noua configurație a Congresului ar putea schimba raportul de forțe de la Washington.
Temerile europenilor nu vizează doar viitorul sprijinului pentru Ucraina, ci și angajamentul militar al Statelor Unite față de NATO. Politico avertiza mai devreme că o eventuală înfrângere a republicanilor la alegerile intermediare l-ar putea determina pe Donald Trump să intensifice presiunile asupra Alianței. Potrivit publicației, aliații europeni se tem de retragerea din Europa a câtorva mii de militari americani, reducerea contribuțiilor SUA la bugetul comun al NATO și limitarea programului de achiziții de armament destinat Ucrainei. Politico atrage atenția că rezultatele revizuirii prezenței militare americane în Europa sunt așteptate în decembrie, iar o eventuală retragere suplimentară a trupelor ar fi dificil de compensat de europeni, mai ales în domeniul apărării antiaeriene, informațiilor și logisticii. Publicația observă însă că unii aliați sunt mai rezervați în privința unui asemenea scenariu, deși nu exclud intensificarea presiunilor americane asupra NATO și apropierea Washingtonului de Moscova.
BBC analizează alegerile intermediare din SUA prin prisma nemulțumirilor economice și a noilor teme care pot influența opțiunile alegătorilor, observând că popularitatea lui Donald Trump a coborât la 36–37%, pe fondul scumpirii carburanților, alimentelor și energiei. Același serviciu de presă evidențiază și apariția unei noi teme electorale: opoziția tot mai mare față de construirea centrelor de date pentru inteligența artificială, care consumă cantități mari de energie și apă, contribuind la creșterea facturilor la electricitate. În statul Ohio, aproximativ 70% dintre participanții la sondaje s-au pronunțat împotriva construirii unor asemenea centre în apropierea locuințelor, BBC estimând că sprijinul lui Trump pentru extinderea industriei AI i-ar putea dezavantaja pe candidații republicani.
Los Angeles Times contestă eficiența acordului dintre Donald Trump și Vladimir Putin privind livrările de motorină rusească, apreciind că înțelegerea nu a reușit să reducă prețurile pentru consumatorii americani, dar oferă avantaje economice Moscovei. Într-o analiză semnată de Michael Hiltzik, publicația arată că prețul mediu al motorinei în SUA a crescut de la 6,20 dolari pe galon înaintea anunțului lui Trump la 6,35 dolari la începutul lunii noiembrie, deși președintele promisese o ieftinire rapidă. Los Angeles Times observă că Statele Unite sunt ele însele exportatoare nete de motorină, iar cantitățile promise de Rusia ar acoperi doar aproximativ 12 zile din consumul american, având un efect neglijabil asupra prețurilor. Autorul avertizează că ridicarea sancțiunilor ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare și ar slăbi frontul comun occidental împotriva finanțării războiului.
The Moscow Times constată că exporturile de motorină rusească au coincis cu reapariția penuriei de combustibil în nord-vestul Rusiei. Publicația relevă că, la Sankt Petersburg, motorina mai era disponibilă la mai puțin de 40% dintre benzinării, față de aproximativ 70% la sfârșitul lunii octombrie, iar în regiunea Leningrad au fost introduse restricții de vânzare și s-au format cozi. Citându-l pe economistul Janis Kluge, ziarul sugerează că organizarea în grabă a exporturilor prin portul Primorsk ar fi provocat dificultăți logistice, deși Rusia produce suficiente cantități de motorină pentru piața internă. The Moscow Times mai arată că acordul nu a atras deocamdată cumpărători americani, companiile temându-se de consecințele juridice ale încălcării sancțiunilor, în condițiile în care Statele Unite sunt ele însele exportatoare nete de motorină și concurează cu Rusia pe piața internațională.
Între timp, prețurile mondiale la energie continuă să fie influențate de criza din Orientul Mijlociu, care s-ar putea adânci în urma atacurilor aeriene sporadice dintre SUA și Iran în zona Strâmtorii Ormuz. Associated Press analizează temerile statelor din Golf privind reluarea războiului dintre SUA și Iran, în condițiile în care acestea riscă să devină principalele ținte ale represaliilor iraniene. Associated Press scoate în evidență vulnerabilitățile cooperării militare dintre statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, care au reacționat separat la atacurile iraniene, fără să reușească o apărare colectivă coordonată. Agenția amintește că Emiratele Arabe Unite au fost vizate de peste 3.000 de drone și rachete în timpul confruntărilor, iar Bahrainul, unde se află Flota a V-a americană, a fost atacat cu aproximativ 500 de drone și aproape 200 de rachete balistice.
Pe fondul tensiunilor crescânde din Golf, Al Jazeera remarcă intensificarea eforturilor Chinei pentru a preveni reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran și pentru a-și consolida influența în regiune. Postul arab relatează că ministrul chinez de externe, Wang Yi, a discutat la Beijing cu reprezentanți ai conducerii iraniene, în timp ce președintele Xi Jinping l-a primit pe sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, aflat într-o vizită de stat în China. Al Jazeera precizează că Beijingul a anunțat trimiterea unui emisar special în Iran, Oman și Arabia Saudită pentru a impulsiona eforturile de mediere și a susține reluarea negocierilor. Publicația observă că implicarea Chinei este determinată și de interesele sale economice, întrucât securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru aprovizionarea energetică a țării, unul dintre cei mai mari importatori de energie din lume.
Al-Monitor analizează noile evoluții ale negocierilor pentru formarea guvernului israelian, după ce liderul opoziției, Gadi Eisenkot, a obținut sprijinul a trei partide rivale. Publicația arată că Naftali Bennett, Avigdor Lieberman și Yair Golan au anunțat că îl vor recomanda președintelui Isaac Herzog pentru formarea viitorului executiv, deși candidatul opoziției nu dispune încă de majoritatea necesară de 61 de mandate. Al-Monitor amintește că blocul premierului Benjamin Netanyahu deține 53 de locuri, opoziția sionistă are 48, iar cele două formațiuni arabe, cu 19 mandate împreună, ar putea deveni decisive în negocieri. Publicația subliniază că discuțiile inițiate de președintele israelian miercuri vor arăta dacă opoziția poate depăși divergențele ideologice și construi o majoritate parlamentară alternativă.
