Rezervația „Prutul de Jos”, refugiu pentru sute de specii de păsări și animale
Republica Moldova găzduiește o diversitate de plante și animale, însă unele specii sunt tot mai rar întâlnite în mediul natural. Ariile protejate au un rol esențial în conservarea biodiversității, oferind condiții pentru reproducerea viețuitoarelor și pentru menținerea echilibrului ecologic. Un exemplu este Rezervația „Prutul de Jos”, care adăpostește numeroase specii rare.
„În Rezervația Biosferii „Prutul de Jos” se întâlnesc 256 specii de păsări, dintre care 51 rare pe plan național și internațional. Rața roșie, codalbul care cuibărește aici, șerparul, piciorongul, cioc-întorsul și una din speciile rare vă puteam vedea în Republica Moldova este și cioblica ruginie, văzută la 20 de ani distanță”, a declarat Viorica Paladi, vicedirectoarea instituției, în cadrul emisiunii „Dimineața cu Radio Moldova”.
Rezervația adăpostește și 51 de specii de mamifere, dintre care 14 sunt rare. Printre acestea se numără vidra, pisica sălbatică și mai multe specii de lilieci. Diversitatea faunei este completată de reptile și amfibieni, printre speciile rare fiind broasca țestoasă de baltă, șopârla de Crimeea sau șarpele cu abdomen galben, cunoscut ca șarpele rău, deși este neveninos.
Rezervația Biosferei „Prutul de Jos” a fost fondată în 2018 și este unica rezervație de acest tip din Republica Moldova, recunoscută la nivel internațional. Speciile care trăiesc aici pot fi întâlnite și în alte arii naturale protejate din țară, precum Codrii, Plaiul Fagului și Pădurea Domnească. Specialiștii subliniază că animalele nu țin cont de granițele administrative, iar supraviețuirea lor depinde în mare măsură de existența unor habitate favorabile și de protejarea acestora.
În sectorul Prutului Inferior, zona are o importanță deosebită pentru păsările care tranzitează regiunea în perioadele de migrație, dar și pentru cele care aleg să cuibărească sau să ierneze aici. Din acest motiv, conservarea biodiversității nu presupune doar protejarea speciilor în sine, ci și păstrarea mediului natural de care acestea depind.
Totuși, activitățile umane rămân o amenințare pentru habitatele naturale. Deșeurile abandonate, deranjarea animalelor, vânătoarea și pescuitul în perioadele interzise pot afecta echilibrul ecosistemelor și pot pune în pericol speciile vulnerabile.
„Cred că fiecare om este responsabil de ceea ce face, orice gunoi lăsat în natură ajunge cumva în apă, ajunge în mediul natural. Suntem noi responsabili, pentru că noi am luat de la generațiile anterioare o floră și faună sălbatică bogată și suntem cumva obligați să lăsăm și generațiilor care vin după noi”, a afirmat Viorica Paladi.
Specialiștii îndeamnă populația să manifeste responsabilitate atunci când vizitează ariile naturale, să nu lase deșeuri, să nu distrugă vegetația și să nu deranjeze animalele sălbatice. Protejarea biodiversității este o responsabilitate comună, iar păstrarea habitatelor naturale reprezintă o condiție esențială pentru ca și generațiile viitoare să se bucure de bogăția naturală a Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI:
- Proiect ecologic pe râul Molovateț: Localnicii refac valea acestui afluent al Răutului
- VIDEO | „Nistrul de jos. Limbajul naturii”, filmul documentar care prezintă secretele celui mai important fluviu din R. Moldova
- Pădurile private, ca cea de la Ochiul Alb, soluție pentru a impulsiona extinderea suprafețelor împădurite din R. Moldova
