Secretar de stat în domeniul politicii de apărare: Noua lege privind starea de asediu și de război este adaptată la realitățile actuale de securitate
Proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război, elaborat de Ministerul Apărării, urmărește să delimiteze clar responsabilitățile instituțiilor în situații de criză majoră, pe fondul atacurilor cibernetice, al incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa infrastructurii energetice. Noul act normativ nu extinde puterile autorităților, ci introduce garanții legislative și prevederi adaptate războiului hibrid, susține secretarul de stat în domeniul politicii de apărare, Ghenadie Cojocaru.
Inițiativa, înregistrată la Cancelaria de Stat, urmează să treacă prin procedurile de avizare și consultare publică înainte de a ajunge în Parlament. Oficialul precizează că noul proiect trebuie să elimine ambiguitățile din legislație și să stabilească acțiunile instituțiilor în condiții de criză militară.
„Această lege vine să ducă claritate, să delimiteze sarcinile autorităților și să facă foarte clar ce au de făcut, pentru că să acționezi într-o stare de asediu și război, asta înseamnă să acționezi într-un regim de maximă responsabilitate. Nu este responsabilitatea mai mare a autorităților Republicii Moldova față de cetățenii săi, decât într-o stare de asediu și război. Să fiu clar. (...) În joc este pusă suveranitatea și integritatea teritorială și libertatea noastră”, a declarat Ghenadie Cojocaru la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Întrebat despre diferențele față de cadrul legal existent, oficialul a pus accentul pe garanțiile oferite cetățenilor și pe controlul parlamentar, nu pe extinderea atribuțiilor instituțiilor.
„Dacă m-aș fi întrebat care este cuvântul care caracterizează acest proiect de lege în raport cu ce avem din 2004, este garanții, nu puteri adiționale sau suplimentare. Parlamentul are mecanismele necesare pentru a controla autoritățile, faptul că cel mai mult ce este în acest proiect față și nu este deloc, sunt delimitări clare ce au de făcut autoritățile”, a afirmat Ghenadie Cojocaru.
O lege din 2004, adaptată la noile riscuri
Potrivit Ministerului Apărării, necesitatea actualizării cadrului normativ este determinată atât de schimbările legislative din ultimii ani, cât și de deteriorarea situației de securitate din regiune, în special după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Nimeni nu vorbește de faptul că o lege care reglementează regimurile stării de asediu și război în Republica Moldova există și este aprobată începând cu anul 2004. Deci mai bine de 22 de ani noi avem această lege. Între timp s-au schimbat multe lucruri atât în cadrul legislativ al Republicii Moldova conectat la situația de securitate, cât și însăși situația de securitate s-a înrăutățit dramatic, fără precedent, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial la noi în regiune, mai bine zis, în țara vecină, cu care împărtășim mai mult de 1200 de kilometri. Mă refer la războiul nemilos care are loc în Ucraina, pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei. Deci toate aceste lucruri au stat la bază, dar nu doar”, a explicat Ghenadie Cojocaru.
Un alt motiv invocat este modificarea legislației privind gestionarea situațiilor de criză. Potrivit oficialului, componenta referitoare la starea de urgență a fost scoasă din legea din 2004 și transferată într-un act normativ separat, ceea ce a impus revizuirea prevederilor rămase.
„Factorii cumulați care ne-au obligat, repet, ne-au obligat pe cei de la Ministerul Apărării să venim cu un proiect de lege care să completeze legea actuală, care este în vigoare de mai bine de 22 de ani, s-au acumulat pe parcursul cel puțin al ultimilor 3-4 ani. Unu, această lege se numea, la momentul când a fost aprobată în 2004, Legea privind regimul stării de urgență, asediu și război, stări și regimuri care sunt prevăzute în Constituție. Anul trecut, dacă vă amintiți, componenta de urgență a fost exclusă din această lege pentru că ea a fost trecută într-o lege nouă, Legea 248, legea privind managementul crizelor. (..) După excluderea acestei componente, practic, legea a fost trunchiată”, a precizat secretarul de stat.
Ghenadie Cojocaru afirmă că inițiativa are la bază și concluziile unei evaluări a cadrului legal, inclusiv observațiile privind necesitatea unor mecanisme mai eficiente de control parlamentar asupra autorităților.
„Sarcina mea ca secretar de stat responsabil pentru politici de apărare și a colegilor mei a fost să punem în aplicare toate acele concluzii ale raportului de evaluare a Parlamentului, să venim cu un proiect de legi care să corespundă atât cadrului legislativ național, cât și situației de securitate din regiune”, a declarat oficialul.
Atacurile hibride impun temeiuri legale mai clare
În opinia reprezentantului Ministerului Apărării, riscurile actuale nu se limitează la un atac militar convențional. Incidentele cu drone, survolarea neautorizată a spațiului aerian, atacurile cibernetice și eventualele perturbări ale infrastructurii energetice ridică întrebări privind condițiile în care autoritățile pot declara starea de asediu sau de război.
„Este în spate cineva care conduce aceste operații de atac cibernetic, de a lovi infrastructura energetică la care suntem conectați, prin care vine energia din Ucraina în Republica Moldova și drone, și survolări neautorizate. (...) Toate lucrurile astea se întâmplă. Au fost declarate aceste stări până acum? Nu au fost. Pentru că este necesar să fie temei clare”, a subliniat Ghenadie Cojocaru.
Oficialul susține că noul cadru legal trebuie să stabilească mai exact circumstanțele în care pot fi aplicate aceste regimuri, astfel încât deciziile autorităților să aibă o bază juridică bine definită.
Proiectul nu prevede mobilizarea forțată a cetățenilor
Referindu-se la obligația constituțională de apărare a țării, secretarul de stat a respins ideea că proiectul ar introduce mecanisme de constrângere a cetățenilor pentru a-i determina să participe la apărare.
„Orice cetățean aflat în țară sau în străinătate, în raport cu dreptul și obligația de a apăra țara, articolul 50 din Constituție, vorbesc de obligație, dar nu vorbește acest proiect de lege despre pârghii care să aducă forța pe așa cineva. Nu este. Haideți să deschidem proiectul de lege. Nimeni nu intenționează și nici nu avem cum să o facem”, a declarat Ghenadie Cojocaru.
Neutralitatea nu înseamnă renunțarea la dreptul de a cere ajutor
În discuția despre neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, oficialul a explicat că statutul de stat neutru exclude aderarea la alianțe militare și staționarea permanentă a trupelor străine, dar nu ar trebui interpretat ca o renunțare la posibilitatea de a solicita sprijin în cazul unei agresiuni.
„Neutralitatea în cele mai simple cuvinte. Spune în felul următor că nu ai voie să faci parte din alianță. Adică, dacă ești atacat, nu va veni nimic să fie alături de tine în respingerea agresiunii, pentru că tu nu ești parte dintr-o alianță, așa cum sunt cei 32 de membri ai Alianței Nord-Atlantice. Și au Articolul 5. Dar articolul 11 din Constituție și îl respectăm cu sfințenie. Spune în felul următor: nu ai voie să fii parte din alianță și nu ai voie să ai trupe străine, care permanent staționează. Deci, pentru cetățenii noștri, neutralitatea cu alte cuvinte, mai simplu spus, înseamnă că tu nu te alături unui război străin. Dar tot neutralitatea nu înseamnă că lași acel război străin să intre la tine în casă. Deci, dacă noi suntem neutri și totuși vedem că un potențial agresor în ziua de astăzi nu respectă neutralitatea și nici nu ține cont de ordinea internațională, de dreptul internațional, atunci, cel puțin, îți lași o portiță ca să ceri ajutor”, a afirmat secretarul de stat la postul public de televiziune.
Acordurile de cooperare militară cu România și Ucraina, precum și modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării urmăresc consolidarea capacităților de securitate și apărare ale Republicii Moldova, susțin autoritățile. Opoziția, în special formațiunile proruse, acuză guvernarea că ar pregăti implicarea țării într-un conflict armat.
Experții consultați de Teleradio-Moldova consideră că măsurile întreprinse de Ministerul Apărării sunt esențiale pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova, în contextul riscurilor tot mai mari de securitate generate de acțiunile Federației Ruse. În lipsa unor garanții internaționale de securitate, Republica Moldova trebuie să investească în propriile capacități de apărare, inclusiv în protecția spațiului aerian.
Acordul încheiat recent cu Ucraina, care prevede accesul Republicii Moldova la tehnologii testate, inclusiv la echipamente de interceptare a dronelor și la informații privind producerea acestora, precum și acordul cu România, prin care Armata Națională urmează să primească 62 de camioane militare, au stârnit critici din partea unor politicieni din opoziție și a susținătorilor acestora.
Totodată, proiectul de modificare a legislației privind instituirea stării de asediu sau de război a alimentat criticile opoziției, care acuză guvernarea că ar pregăti țara pentru implicarea într-un conflict militar.
CITIȚI ȘI:
