„Nu este un calendar bătut în cuie”: Ce spun experții despre închiderea capitolelor de negociere cu UE
Foaia de parcurs oferită de Comisia Europeană pe 4 noiembrie R. Moldova ar putea permite închiderea provizorie a 25 dintre cele 35 de capitole de negociere în 2027. Zece dosare-cheie, printre care justiția, rămân însă în afara calendarului, deoarece presupun rezultate concrete, nu doar legi adoptate. Opiniile au fost exprimate de experți și reprezentanți ai autorităților în cadrul emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1.
Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, deputata PAS Ana Calinici, a apreciat că noua foaie de parcurs reprezintă un pas important, deoarece oferă un scenariu concret pentru următorul an și arată ce etape urmează în procesul de negocieri.
„Este un raport care demonstrează un progres semnificativ pe toate recomandările, pe toate capitolele. Pe 25 dintre ele suntem mai pregătiți. Dar în spatele acestui efort stau oameni care nu au stat acasă weekendurile, care nu s-au odihnit, care și-au anulat concediile. Îi știm, vrem să le mulțumim și este un efort al întregii țări: societatea civilă, funcționari, toată lumea care a pus umărul”, a declarat Ana Calinici.
Potrivit deputatei, calendarul Comisiei Europene prevede că nouă capitole ar putea fi închise provizoriu în primul semestru al anului 2027, iar alte 16 – în a doua jumătate a anului. Ea a precizat că sunt capitole cu un volum mai mic de lucru, dar și domenii în care autoritățile trebuie să demonstreze rezultate mai consistente.
„Totul depinde inclusiv de noi, pentru că trebuie să menținem, cel puțin să menținem ritmul reformelor, dacă nu chiar să accelerăm. Comisia deja ne-a dat o ancoră: în primul semestru am putea să închidem nouă capitole. Sunt capitolele mai simple, pentru care nu a trebuit să îndeplinim atât de multe acțiuni. După care urmează celelalte 16, iar în celelalte capitole rămân mai multe aspecte aferente justiției și agriculturii”, a explicat Calinici.
Ermurachi: „Este destul de realist să fie închise”
Co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Adrian Ermurachi, consideră că obiectivul de a închide provizoriu cele 25 de capitole în 2027 este realist. El a explicat că unele domenii sunt deja suficient de aliniate la normele europene și ar putea fi închise într-un interval scurt, în timp ce altele vor necesita negocieri mai dificile.
„Dacă mă întrebați pe mine, eu cred că 25 de capitole este destul de realist de a fi închise, pentru că sunt capitole care sunt mai ușor de închis. Probabil o să avem capitole pe care le vom deschide și în aceleași zile le vom închide. Sunt capitole la care lucrurile deja sunt aliniate, sunt destul de simple, cum ar fi pescuitul și acvacultura. Și educația cred că ar putea fi deschisă și închisă în aceleași zile”, a declarat Adrian Ermurachi.
Expertul a atras atenția, însă, că principalele dificultăți țin de capitolele privind justiția și statul de drept, dar și de mediu și agricultură. În aceste domenii, R. Moldova va trebui să demonstreze nu doar că și-a armonizat legislația cu cea europeană, ci și că poate negocia condiții avantajoase și perioade de tranziție pentru anumite sectoare.
„Sunt capitole care vor fi foarte, foarte greu de negociat, inclusiv cu Comisia Europeană, când vine vorba de mediu și agricultură. Unele state membre vor pune foarte mult accent pe aceste subiecte. Aici nu este doar partea tehnică de a deschide și a închide și de a implementa anumite norme. Este vorba și de capacitatea noastră de a negocia și de a reuși să obținem acele etape tranzitorii în care noi să ne aliniem, iar Comisia Europeană și statele membre să le accepte. Aici este cea mai mare provocare”, a explicat Ermurachi.
El a adăugat că închiderea celor 25 de capitole nu va încheia procesul de negociere, întrucât vor rămâne și alte domenii care trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2028. Ulterior, tratatul de aderare va trebui ratificat de toate statele membre ale Uniunii Europene.
Justiția trebuie să demonstreze rezultate, nu doar schimbări pe hârtie
Unul dintre cele mai importante subiecte discutate de invitați a fost faptul că domeniile legate de statul de drept sunt, de regulă, printre ultimele închise în procesul de aderare. Potrivit lui Adrian Ermurachi, acestea sunt primele capitole deschise, dar închiderea lor presupune demonstrarea unor rezultate concrete.
„Criteriile de închidere, spre deosebire de criteriile de deschidere, sunt cu rezultate palpabile. Dacă vorbim despre justiție, la deschidere a fost vorba despre o foaie de parcurs, anumite modificări normative, consolidări instituționale și finalizarea procesului de vetting. Închiderea va veni cu așteptări mult mai înalte, când vine vorba despre eficiența reală a justiției și percepția cetățeanului”, a spus expertul.
Ermurachi a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că instituțiile funcționează în practică, iar cetățenii și antreprenorii beneficiază de un sistem judiciar corect.
„Aceste progrese nu pot fi percepute doar la nivel de hârtie. Este vorba despre progres real: cum se realizează, cum îl percepe cetățeanul, cum se finalizează aceste dosare și în ce măsură un antreprenor sau o persoană afectată de justiție ajunge să beneficieze, într-adevăr, de o instanță corectă și de rezultate obiective. Noi nu avem luxul să nu realizăm aceste lucruri”, a declarat Adrian Ermurachi.
El a menționat că responsabilitatea nu revine doar Parlamentului și Guvernului, întrucât rezultatele depind și de instituții autonome, precum instanțele de judecată și procuratura. Totuși, autoritățile trebuie să creeze cadrul normativ și instituțional necesar pentru ca acestea să funcționeze eficient.
La rândul său, Ana Calinici a explicat că progresele în domeniul statului de drept trebuie demonstrate pe o perioadă suficient de lungă, prin statistici și rezultate verificabile, nu doar prin adoptarea unor legi.
„Progresul nu poți să-l demonstrezi instant. Trebuie să existe o perioadă de timp în care să demonstrezi acest progres prin anumite statistici, anumite rezultate. Așteptarea statelor membre este ca, într-o anumită perioadă, să existe rezultate palpabile de executare a legii. Republica Moldova trebuie să demonstreze implementarea standardelor privind statul de drept”, a declarat deputata.
Dan Alexe: „O întârziere nu înseamnă un regres”
Corespondentul TRM la Bruxelles, Dan Alexe, a explicat că foaia de parcurs nu trebuie privită ca un calendar rigid. Dacă autoritățile nu vor reuși să îndeplinească toate reformele în termenele indicate, anumite etape ar putea fi amânate, fără ca procesul de aderare să fie neapărat blocat.
„Se amână un pic cu șase luni, cu trei luni, cu un an, până se fac pașii care lipsesc. Dar o întârziere nu înseamnă în niciun fel un regres. S-a întâmplat de atâtea ori cu alte țări mult mai avansate să bată pasul pe loc din diferite motive. Nu este un cadru fix, nu este rigid. Este un cadru viu, care se poate adapta în funcție de pașii ce vor fi făcuți”, a explicat Dan Alexe.
Jurnalistul a atras atenția și asupra diferenței dintre închiderea capitolelor de negociere, semnarea tratatului de aderare și intrarea propriu-zisă în Uniunea Europeană. După semnarea tratatului, acesta trebuie aprobat de parlamentele tuturor statelor membre, iar procesul poate întâmpina obstacole politice.
Alexe a oferit exemplul Muntenegrului, care ar putea semna tratatul de aderare în 2027, dar acest lucru nu garantează că va deveni membru al UE imediat după aceea.
„Semnătura aceea nu înseamnă că va adera curând. După semnarea tratatului, poate să mai curgă ani de zile până la aderare, deoarece trebuie ca tratatul să fie aprobat de parlamentele tuturor țărilor membre. Una sunt pașii birocratici, administrativi, simbolici, și alta este aplicarea în practică”, a explicat corespondentul TRM la Bruxelles.
Dan Alexe a subliniat și importanța aplicării efective a legilor, nu doar a armonizării acestora cu standardele europene. El a făcut trimitere la experiența Ungariei și a explicat că instituțiile trebuie să demonstreze că funcționează în realitate.
„Degeaba arăți că legislația corespunde oarecum nivelului european dacă în practică ea nu funcționează. (...) Ce vrea Comisia Europeană să vadă dacă este funcțional în Moldova? Dau un exemplu care poate suna ridicol: un primar corupt pe care îl denunți, a doua zi îl vreți la televizor sau la tribunal. Asta este statul de drept funcțional”, a declarat Alexe.
Beneficii europene înainte de aderare
În emisiune a fost discutată și posibilitatea ca R. Moldova să participe la anumite programe europene înainte de a deveni stat membru. Ana Calinici a spus că, potrivit foii de parcurs, în prima jumătate a anului 2027 ar urma să aibă loc discuții despre programele la care țara ar putea avea acces mai devreme.
Printre exemplele menționate de deputată se numără roamingul la tarife naționale, plățile prin SEPA și programul Europa Creativă.
„Integrarea europeană nu este doar un proces birocratic. Sunt beneficii foarte clare, cum ar fi roamingul acasă, plățile în SEPA sau programe ca Europa Creativă. (...) Este un lucru îmbucurător pentru noi, pentru că beneficiile vin mai rapid. Nu așteptăm ziua în care aderăm pentru a beneficia de aceste programe”, a declarat Ana Calinici.
Foaia de parcurs a Comisiei Europene: 25 de capitole ar putea fi închise în 2027
Odată cu Raportul de extindere, Comisia Europeană a prezentat, pe 4 noiembrie, o foaie de parcurs pentru Republica Moldova, care stabilește următoarele etape ale negocierilor de aderare. Documentul prevede că țara noastră ar putea închide provizoriu 25 dintre cele 33 de capitole de negociere pe parcursul anului 2027, cu condiția menținerii ritmului reformelor.
Potrivit calendarului propus, nouă capitole ar putea fi închise în prima jumătate a anului, iar alte 16 – în a doua jumătate. Printre acestea se numără energia, transporturile, fiscalitatea, mediul și schimbările climatice, educația și cultura, precum și relațiile externe și politica de securitate și apărare.
Înainte de această etapă, Republica Moldova trebuie să obțină deschiderea ultimelor două clustere de negociere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”. Comisia consideră că țara a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea acestora și îndeamnă statele membre să aprobe deschiderea lor până la sfârșitul anului 2026.
Un alt pas important îl reprezintă îndeplinirea jaloanelor intermediare privind statul de drept. Comisia urmează să prezinte statelor membre evaluarea îndeplinirii acestor condiții, iar închiderea provizorie a capitolelor va depinde de respectarea cerințelor stabilite pentru fiecare domeniu.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană cuprinde 33 de capitole de negociere, grupate în șase clustere. Patru dintre acestea au fost deja deschise și includ, în total, 24 de capitole.
Urmează să fie deschise celelalte două clustere: „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”.
Negocierile de aderare presupun asumarea și îndeplinirea unor angajamente de reformă, precum și alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar.
Obiectivul Guvernului R. Moldova este de a încheia negocierile de aderare în primul trimestru al anului 2028.
CITIȚI ȘI:
