Revista presei internaționale | Alegerile americane schimbă calculele geopolitice; Extinderea UE avansează cu viteze diferite
Presa internațională urmărește negocierile privind încheierea războiului din Ucraina și consecințele victoriei democraților în Congresul american. În atenția publicațiilor străine se află și perspectivele extinderii Uniunii Europene, cu progresele Republicii Moldova și dificultățile Ucrainei în procesul de aderare.
The Kyiv Independent face bilanțul reuniunii de la Bruxelles, unde reprezentanții Ucrainei, Statelor Unite, NATO și mai multor state europene și-au coordonat ieri pozițiile înaintea negocierilor trilaterale cu Rusia, programate pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi. Potrivit publicației, unul dintre punctele importante de pe agenda reuniunii l-a constituit reconstrucția postbelică a Ucrainei, fiind examinate scenarii de dezvoltare economică împreună cu reprezentanți ai Germaniei, Franței, Marii Britanii, SUA, NATO și Băncii Mondiale. The Kyiv Independent atrage atenția că eforturile diplomatice se lovesc de refuzul Moscovei de a accepta o încetare completă și necondiționată a focului, Kremlinul insistând ca Ucraina să cedeze Donbasul.
The Times își concentrează atenția asupra impactului victoriei democraților la alegerile pentru Congresul american. Potrivit publicației, înfrângerea republicanilor ar putea limita încercările președintelui Donald Trump de a se apropia de Moscova în detrimentul Ucrainei. Ziarul explică însă că noua majoritate nu va putea impune automat reluarea ajutorului militar pentru Kiev sau înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, întrucât Trump își păstrează dreptul de veto, care poate fi anulat doar cu o majoritate de două treimi în ambele camere. The Times citează declarația șefului Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă, Oleksandr Merejko, potrivit căruia noul Congres ar putea supraveghea mai atent eventualele înțelegeri dintre Trump și Putin și ar putea investiga inclusiv restricțiile aplicate serviciului Starlink în Ucraina. Publicația remarcă și o posibilă schimbare de calcul la Moscova, unde înfrângerea aliaților lui Trump ar putea fi interpretată drept un semnal că strategia bazată pe relația personală cu liderul american devine tot mai riscantă. În susținerea acestei perspective, ziarul invocă și un sondaj al Universității Harvard, potrivit căruia peste 60% dintre americanii chestionați susțin furnizarea de armament Ucrainei și adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Din perspectiva Kievului, rezultatul alegerilor americane ridică și problema relațiilor viitoare cu administrația de la Washington. CNN constată că autoritățile ucrainene au început să se pregătească pentru perioada de după președinția lui Donald Trump, pe fondul deteriorării relațiilor dintre acesta și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Publicația amintește că președintele american a cerut schimbarea conducerii de la Kiev, a promovat acorduri energetice favorabile Moscovei și a restricționat accesul Ucrainei la tehnologii și informații americane. CNN avertizează însă că înfrângerea electorală a republicanilor nu garantează o schimbare imediată a politicii Washingtonului, întrucât cooperarea militară depinde în continuare de Casa Albă. În același timp, publicația consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să profite de următorii doi ani pentru a obține câștiguri militare în Ucraina, înainte ca influența lui Trump să se diminueze, iar politica republicanilor să revină la o poziție tradițională de sprijin pentru Kiev.
Ecourile înfrângerii electorale se resimt și în interiorul administrației americane. The New York Times observă că vicepreședintele JD Vance încearcă să se distanțeze de politica administrației Trump după înfrângerea republicanilor. În sprijinul acestei concluzii, publicația citează declarația lui Vance, potrivit căreia războiul cu Iranul, inflația și relația prea apropiată cu Israelul sunt principalele cauze ale pierderii electoratului. Ziarul american atrage atenția că poziția lui Vance contrastează cu cea a președintelui, care a apărat intervenția militară în Iran, dar a declarat ulterior că evaluarea vicepreședintelui este „în mare parte corectă”, după ce acesta îi prezentase în prealabil mesajul. The New York Times leagă această delimitare de ambițiile politice ale lui Vance, care ar urmări să-și construiască o identitate proprie în perspectiva scrutinului prezidențial din 2028. Publicația subliniază însă că vicepreședintele se află într-o poziție dificilă: riscă să piardă sprijinul lui Trump dacă se distanțează de acesta, dar nu câștigă automat încrederea criticilor președintelui dacă nu transformă declarațiile în schimbări de politică.
Reuters analizează efectele pierderii majorității republicane în Congres asupra confruntării dintre SUA și Iran. Analiștii intervievați de agenția de presă apreciază că slăbirea poziției interne a lui Donald Trump ar putea încuraja reluarea negocierilor, dar ar putea crea și tentația unei escaladări militare pentru obținerea unui rezultat spectaculos în politica externă. Reuters observă, de asemenea, că premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu o configurație politică fragilă după alegerile din țara sa, iar statele din Golf solicită încheierea confruntării fără a accepta riscuri suplimentare pentru securitatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.
Consecințele războiului cu Iranul ar putea depăși însă regiunea Orientului Mijlociu. Rusia și China ar putea deveni mai agresive în următorii doi ani, dacă vor considera că influența președintelui Donald Trump este în declin, avertizează Robert Kagan, cercetător principal al Brookings Institution, într-un interviu acordat postului CNBC. Expertul spune că războiul cu Iranul a scos la iveală vulnerabilitățile capacităților militare americane, în special epuizarea stocurilor de rachete și interceptoare, iar dislocarea a trei portavioane în Orientul Mijlociu a redus prezența navală a SUA în Asia. Kagan consideră că Beijingul ar putea profita de această situație pentru a-și extinde influența și a adopta o poziție mai agresivă în regiune, mai ales dacă va constata că Trump este interesat în primul rând de încheierea unor acorduri economice cu China. Potrivit expertului, Moscova și Beijingul ar putea interpreta următorii doi ani drept o perioadă favorabilă pentru acțiuni mai îndrăznețe, înainte ca influența actualei administrații americane să se diminueze, iar politica Washingtonului să se schimbe.
În acest context al reconfigurării relațiilor dintre marile puteri, Bloomberg relatează că Beijingul a confirmat pentru prima dată că poartă discuții cu Moscova și administrația de la Washington privind o posibilă întâlnire trilaterală între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific, programat pentru 18–19 noiembrie în China. Agenția de presă citează un anunț al Ministerului chinez de Externe, care precizează că Beijingul menține contactul cu părțile implicate. Bloomberg evidențiază miza geopolitică a unui asemenea summit: participarea lui Putin ar putea contribui la ieșirea Rusiei din izolarea internațională în care a ajuns după invadarea Ucrainei, iar Xi Jinping ar putea încerca să-și asume rolul de mediator între Moscova și Washington.
Dincolo de evoluțiile geopolitice, presa urmărește și perspectivele integrării europene a Ucrainei și Republicii Moldova. Eurointegration analizează raportul Comisiei Europene privind extinderea blocului comunitar și observă că evaluarea favorabilă a perspectivelor Ucrainei nu înlătură problemele legate de ritmul reformelor interne. Publicația arată că Bruxellesul conturează pentru 2027 un calendar de progres mai restrâns pentru Kiev, care ar putea încheia provizoriu negocierile pe șapte domenii de politici, față de aproximativ 25 în cazul Republicii Moldova. În evaluarea Eurointegration, diferența reflectă dificultățile Ucrainei în îndeplinirea cerințelor privind statul de drept, funcționarea instituțiilor și independența justiției, chiar dacă războiul complică suplimentar procesul de reformă.
În cazul Republicii Moldova, evaluarea Bruxellesului este mai favorabilă. EUobserver remarcă aprecierea Comisiei Europene pentru progresele țării în procesul de aderare și pentru capacitatea instituțiilor de la Chișinău de a rezista ingerințelor rusești. Publicația citează declarația comisarului european pentru extindere, Marta Kos, care a descris Republica Moldova drept cea mai performantă dintre statele candidate aflate în avangarda procesului de integrare. EUobserver subliniază că această apreciere vine în pofida atacurilor cibernetice, sabotajului și campaniilor de dezinformare atribuite Rusiei, care continuă să pună la încercare instituțiile și securitatea țării.
Pe lângă evaluarea ritmului reformelor, Financial Times informează că Uniunea Europeană a creat un grup de lucru special pentru a ajuta Ucraina să accelereze reformele privind statul de drept, considerate esențiale pentru avansarea negocierilor de aderare. Publicația menționează că Parlamentul de la Kiev a adoptat recent mai multe proiecte de lege solicitate de Bruxelles, contribuind în acest fel la deblocarea unui sprijin financiar important. Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a apreciat că menținerea ritmului reformelor în al cincilea an de război este remarcabilă, notează Financial Times. Ziarul amintește, de asemenea, că Volodimir Zelenski s-a pronunțat împotriva separării parcursului european al Ucrainei de cel al Republicii Moldova, considerând o asemenea decizie „incorectă din punct de vedere moral”.
