RAPORT | Justiția, corupția și deficitul bugetar, printre restanțele Republicii Moldova în drumul său spre UE
Lipsa unui număr suficient de condamnări în dosarele de corupție, problemele persistente din justiție, deficitul bugetar ridicat și administrarea ineficientă a întreprinderilor de stat se numără printre principalele restanțe semnalate de Comisia Europeană. Deși Republica Moldova a înregistrat progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, mai multe reforme rămân incomplete, iar punerea lor în aplicare continuă să fie o provocare, arată evaluarea Comisiei Europene.
Deși Republica Moldova a înregistrat progrese în domenii precum justiția, energia, administrația publică și digitalizarea, o parte dintre recomandările formulate anterior de Bruxelles au fost îndeplinite doar parțial. Constatările se regăsesc în Raportul privind extinderea Uniunii Europene pentru 2026, publicat de Comisia Europeană pe 4 noiembrie.
Evaluarea, care vizează perioada septembrie 2025 – septembrie 2026, arată că adoptarea legislației europene nu este întotdeauna însoțită de rezultate concrete. În mai multe domenii, autoritățile trebuie să consolideze instituțiile responsabile de implementarea reformelor și să demonstreze că schimbările produc efecte în practică.
Corupția și justiția - mai multe investigații, dar rezultate insuficiente
Creșterea numărului de urmăriri penale nu este suficientă pentru a demonstra eficiența luptei împotriva corupției. Autoritățile trebuie să îmbunătățească instrumentarea dosarelor, să consolideze independența procurorilor și să asigure aplicarea unor sancțiuni eficiente, inclusiv confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni. Acestea sunt câteva dintre prioritățile evidențiate de Comisia Europeană, potrivit căreia Republica Moldova a înregistrat progrese, dar se află încă între un nivel limitat și unul moderat de pregătire în acest domeniu.
„Rezultatele înregistrate s-au îmbunătățit, inclusiv prin creșterea numărului total de urmăriri penale. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru investigarea proactivă a corupției și pentru transformarea investigațiilor în condamnări, inclusiv la nivel înalt. Este necesar un sistem statistic unificat pentru a îmbunătăți acuratețea datelor raportate”, cităm din raportul Comisiei Europene.
Unele dintre dificultăți sunt reflectate și de indicatorii Programului național de integritate și anticorupție pentru perioada 2024–2028. Deși implementarea programului a avansat, datele privind guvernarea și justiția indică o ușoară deteriorare față de anul 2024. În acest context, Bruxellesul solicită o supraveghere mai riguroasă a întreprinderilor de stat și a instituțiilor publice, precum și o cooperare mai eficientă între Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție.
Nici reforma sistemului judecătoresc nu și-a atins toate obiectivele. Evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor continuă, însă deficitul de personal afectează activitatea instanțelor. În următorul an, autoritățile trebuie să finalizeze procedurile de evaluare și numire, să îmbunătățească repartizarea dosarelor și să reducă durata examinării cauzelor.
„În pofida noilor numiri, Curtea Supremă de Justiție încă nu funcționează la capacitate deplină, ceea ce întârzie implementarea noului său cadru de reglementare. Pentru a spori eficiența practică a sistemului judecătoresc, sunt necesare eforturi suplimentare pentru reducerea numărului semnificativ de funcții vacante și pentru îmbunătățirea ratei de soluționare a cauzelor, ceea ce va permite și combaterea duratei excesive a procedurilor în toate domeniile”, se menționează în raport.
Aplicarea efectivă a reformelor reprezintă următoarea etapă a schimbărilor din justiție.
Reacționând la evaluarea Comisiei Europene, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a salutat calificativul acordat de Bruxelles și a subliniat că îmbunătățirea activității instanțelor trebuie să se reflecte direct în experiența cetățenilor.
„Știm însă că oamenii așteaptă nu doar calificative, ci o justiție mai rapidă, decizii corecte, instituții care funcționează, drepturi respectate. Tocmai de aceea, reformele nu se opresc la adoptarea legilor. Următoarea etapă este să ne asigurăm că acestea sunt aplicate și aduc schimbări acolo unde este necesar”, a scris ministrul pe Facebook.
Deficit bugetar ridicat, datorie în creștere și investiții insuficiente
Vulnerabilitățile economice continuă să limiteze capacitatea Republicii Moldova de a face față presiunilor externe. Deși autoritățile au avansat în îmbunătățirea guvernanței economice și a mediului de afaceri, problemele persistă.
Printre acestea se numără participarea redusă pe piața muncii, economia informală, investițiile străine insuficiente și dificultățile de administrare a întreprinderilor de stat.
„Redresarea economică din 2025 a încetinit în prima jumătate a anului 2026, în mare parte din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu și a noilor presiuni de creștere a prețurilor la energie și a inflației. Deficitul de cont curent continuă să fie ridicat, reflectând vulnerabilități structurale și încetarea furnizării energiei electrice din regiunea transnistreană. Poziția fiscală a Republicii Moldova s-a deteriorat, pe fondul unui deficit persistent ridicat și al unei datorii publice în creștere, în timp ce executarea investițiilor publice rămâne slabă”, se arată în raport.
Pentru a reduce aceste riscuri, Chișinăul trebuie să revizuiască facilitățile fiscale, să eficientizeze cheltuielile statului și să accelereze investițiile în infrastructură. Sunt necesare și măsuri pentru diversificarea exporturilor, atragerea capitalului străin și reducerea dependenței de resursele energetice importate. Comisia recomandă, de asemenea, selectarea unor membri independenți în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat și reformarea Agenției Proprietății Publice.
Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să aducă servicii mai bune
Reducerea numărului de autorități locale, prevăzută înaintea alegerilor din 2027, reprezintă una dintre schimbările majore asumate de Guvern. Bruxellesul apreciază relansarea procesului, însă avertizează că simpla modificare a structurii administrative nu garantează îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
Succesul reformei va depinde inclusiv de resursele și atribuțiile acordate noilor administrații.
„Reforma administrației locale a fost relansată, cu obiectivul de a finaliza procesul de amalgamare a localităților și de a reduce semnificativ numărul acestora înaintea alegerilor locale din 2027. Implementarea efectivă a acestei reforme rămâne încă de demonstrat”, precizează Comisia Europeană.
În paralel, autoritățile centrale trebuie să finalizeze transparent reorganizarea instituțiilor publice, să asigure remunerarea echitabilă a angajaților cu atribuții similare și să îmbunătățească responsabilitatea în utilizarea resurselor bugetare.
O atenție specială trebuie acordată autonomiei financiare a administrațiilor locale, astfel încât acestea să poată susține dezvoltarea economică și socială a comunităților.
Mai multă transparență în Parlament
Utilizarea procedurilor legislative accelerate și mecanismele de control parlamentar continuă să ridice semne de întrebare. Deși activitatea Legislativului este evaluată, în general, eficientă, Bruxellesul recomandă consolidarea responsabilității și integrității deputaților, inclusiv prin adoptarea unui cod de conduită și etică.
„Adoptarea Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului în aprilie 2026 a generat îngrijorări în rândul opoziției și al societății civile în ceea ce privește interdicția impusă deputaților de a trece individual de la un grup parlamentar la altul și lipsa unor garanții împotriva utilizării excesive a procedurilor de urgență”, se menționează în raport.
În ceea ce privește ingerințele străine, autoritățile au consolidat instrumentele legislative și instituționale pentru combaterea manipulării informaționale.
Totuși, măsurile aplicate trebuie să fie mai transparente.
Printre soluțiile sugerate se numără publicarea solicitărilor de eliminare a conținutului transmise platformelor online, astfel încât cetățenii să poată evalua independent informațiile și eventualele tentative de dezinformare.
Capacități mai mari pentru combaterea criminalității
Cooperarea cu agențiile europene și consolidarea cadrului legislativ au contribuit la îmbunătățirea rezultatelor în combaterea criminalității organizate, a spălării banilor și a traficului de persoane. Cu toate acestea, instituțiile de aplicare a legii se confruntă în continuare cu limitări operaționale.
Pentru perioada următoare, Comisia recomandă o coordonare mai eficientă între autorități, utilizarea instrumentelor europene de schimb de informații și dezvoltarea sistemelor de recuperare a bunurilor infracționale.
Un alt obiectiv îl reprezintă pregătirea pentru integrarea în mecanismele europene de gestionare a frontierelor. Republica Moldova trebuie să avanseze în elaborarea Planului de acțiuni Schengen, să desemneze un coordonator național și să continue apropierea politicii de vize de cea a Uniunii Europene.
„Raportul arată și unde trebuie să ne concentrăm în continuare: investigații mai bune, capacități tehnice dezvoltate, mai multă pregătire pentru angajați și servicii de calitate. Știm că aderarea la Uniunea Europeană nu se măsoară doar în legi adoptate sau reforme începute, ci și în schimbările pe care oamenii le simt în viața de zi cu zi. Le mulțumesc colegilor pentru munca depusă. Avem obiective clare și continuăm să lucrăm pentru ele”, a comentat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.
Condițiile de detenție și influența politică rămân probleme
Protejarea drepturilor fundamentale necesită în continuare intervenții în mai multe instituții ale statului. Printre prioritățile identificate se numără îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, protecția persoanelor cu dizabilități și executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
Totuși, Bruxellesul recomandă transferarea serviciilor medicale penitenciare din responsabilitatea Ministerului Justiției în cea a Ministerului Sănătății.
În domeniul libertății de exprimare, modificările legislative privind transparența proprietății instituțiilor media și protecția jurnaliștilor au fost apreciate. Aplicarea acestor mecanisme rămâne însă esențială, în special în cazurile de intimidare și amenințare a reprezentanților presei.
„Concentrarea proprietății mass-media și influența politică persistă. Deși au fost înregistrate unele progrese în consolidarea garanțiilor juridice pentru protecția jurnaliștilor, în special prin adoptarea unei legi împotriva proceselor strategice îndreptate împotriva participării publice și a unui plan de acțiuni privind securitatea jurnaliștilor, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura investigarea sistematică de către organele de drept și examinarea consecventă a cazurilor în instanță”, constată Comisia Europeană.
Proiectele strategice din domeniul infrastructurii trebuie accelerate
Integrarea pieței energetice în sistemul european reprezintă unul dintre domeniile în care Republica Moldova a obținut rezultate importante. Comisia Europeană constată un nivel bun de pregătire și apreciază dezvoltarea mecanismelor de tranzacționare a energiei electrice, apropierea legislației de normele comunitare și extinderea producerii energiei din surse regenerabile. Totuși, autoritățile trebuie să continue investițiile în eficiență energetică și să accelereze proiectele de interconectare cu statele vecine.
Printre proiectele prioritare se numără liniile electrice Vulcănești-Chișinău, Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. Raportul atrage atenția inclusiv asupra întârzierilor în punerea în funcțiune a liniei Vulcănești-Chișinău, considerată esențială pentru reducerea vulnerabilității energetice a țării.
Investițiile și reformele realizate în ultimii doi ani au contribuit la consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova, iar rezultatele sunt recunoscute și la nivel european, susține ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
Oficialul a precizat că, în pofida progreselor înregistrate, modernizarea sectorului necesită în continuare eforturi și investiții.
„Avem peste 1.000 MW de capacități de energie regenerabilă instalate, piețe de energie electrică funcționale, o piață a gazelor mai deschisă concurenței și proiecte importante de infrastructură care ne vor spori interconectarea cu România și Ucraina. Am făcut progrese și în eficiența energetică, inclusiv prin programele de sprijin pentru gospodării. Sunt rezultate obținute într-o perioadă deloc ușoară, în care a trebuit să gestionăm crize și, în același timp, să construim un sector energetic mai sigur și mai modern”, a scris Dorin Junghietu pe Facebook.
În transporturi, Comisia solicită finalizarea reorganizării întreprinderii feroviare și accelerarea modernizării infrastructurii. Sunt vizate inclusiv calea ferată Ungheni-Chișinău, coridorul feroviar Nord-Sud și proiectele de dezvoltare a conexiunilor rutiere cu rețeaua europeană.
În schimb, în domeniul mediului, nivelul de pregătire rămâne limitat. Investițiile în tratarea deșeurilor, protecția apelor, reducerea poluării aerului și conservarea biodiversității trebuie accelerate, iar instituțiile responsabile au nevoie de capacități administrative și financiare suplimentare.
Rezultatele reformelor trebuie să se reflecte în îmbunătățirea condițiilor de mediu și a serviciilor oferite cetățenilor, susține ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
„Avansăm cu modernizarea sistemelor de monitorizare a aerului, dezvoltarea sistemelor regionale de gestionare a deșeurilor, protejarea apelor și extinderea pădurilor. Ne apropiem tot mai mult de standardele europene și construim baza unui mediu mai sănătos pentru comunități si oameni. Următorul pas este să facem aceste progrese tot mai vizibile în viața de zi cu zi a oamenilor: colectarea și sortarea și gestionarea corectă a deșeurilor, ape mai bine protejate, aer mai curat și instituții care își fac treaba eficient”, a scris Gheorghe Hajder pe Facebook.
Consolidarea controalelor sanitar-veterinare și sisteme de evidență a terenurilor
Gestionarea subvențiilor agricole și aplicarea standardelor europene privind siguranța alimentelor se numără printre prioritățile pentru următorul an. Autoritățile trebuie să dezvolte sistemele de evidență a terenurilor și exploatațiilor agricole, să modernizeze infrastructura laboratoarelor și să consolideze controalele sanitar-veterinare. Sunt măsuri necesare pentru apropierea sectorului agroalimentar de cerințele pieței europene.
În acest context, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a prezentat calendarul orientativ al negocierilor pentru 2027. Potrivit oficialului, Republica Moldova ar putea închide provizoriu 25 dintre cele 33 de capitole, dintre care nouă în prima jumătate a anului și 16 în cea de-a doua.
„Pentru sectorul agroalimentar, o importanță deosebită o are Clusterul 5, care cuprinde trei capitole: Capitolul 11 - Agricultură și dezvoltare rurală, Capitolul 12 - Siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară și Capitolul 13 - Pescuit și acvacultură. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a încheiat deja sesiunile de screening pentru aceste capitole”, a comunicat ministrul.
Reformele din educație trebuie aplicate în practică
În educație și cercetare, Republica Moldova a avansat de la un nivel moderat de pregătire pentru aderarea la UE la unul situat între moderat și bun, iar progresele înregistrate în ambele domenii au fost apreciate de Comisia Europeană.
Raportul evidențiază modificările la Codul educației, măsurile pentru consolidarea integrității academice și dezvoltarea învățământului dual.
Totuși, diferențele dintre școlile rurale și cele urbane, accesul copiilor cu dizabilități la educație și finanțarea insuficientă a cercetării rămân provocări importante.
Rezultatele obținute trebuie consolidate prin îmbunătățirea calității studiilor, reducerea inegalităților și sprijinirea cercetătorilor, a precizat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
„Raportul arată însă și unde avem încă probleme. Copiii trebuie să învețe mai bine, iar diferențele dintre școlile de la sat și cele de la oraș rămân prea mari. Copiii cu dizabilități au nevoie de mai mult sprijin și de școli accesibile. Când reorganizăm o școală, trebuie să asigurăm transportul și să ajutăm familiile și profesorii să treacă prin această schimbare. Noile agenții teritoriale vor trebui să rezolve aceste probleme mai repede și mai bine. Cercetarea are în continuare prea puține resurse, iar distanța față de țările UE în inovare rămâne mare. Avem de crescut finanțarea, de oferit condiții mai bune tinerilor cercetători și de legat mai clar banii alocați instituțiilor de rezultatele obținute”, a scris Perciun pe Facebook.
Republica Moldova a înregistrat progrese în toate cele 33 de capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar în 25 dintre acestea a avansat la un nivel superior de pregătire, potrivit Raportului de extindere pentru 2026, publicat de Comisia Europeană pe 4 noiembrie.
Republica Moldova se numără, astfel, printre cele patru state candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare. Totuși, agricultura, mediul și prevederile financiare și bugetare rămân printre domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare.
În prezent, patru dintre cele șase grupuri de capitole de negociere au fost deschise oficial. Comisia Europeană consideră că Republica Moldova îndeplinește condițiile pentru deschiderea celorlalte două și propune un calendar potrivit căruia 25 de capitole ar putea fi închise provizoriu în 2027.
Obiectivul autorităților de la Chișinău este finalizarea negocierilor la începutul anului 2028, însă realizarea acestuia depinde de continuarea reformelor și de îndeplinirea angajamentelor asumate.
CITIȚI ȘI:
