Proiectul privind starea de asediu și de război, în centrul controverselor. Ce clarificări aduce Ministerul Apărării
Proiectul Ministerului Apărării privind starea de asediu și de război a stârnit îngrijorări și controverse în societate. Documentul, care vine să înlocuiască vechea legislație din 2004 pentru a face față noilor amenințări de securitate și riscurilor hibride, a fost ținta criticilor în spațiul public.
Mărul discordiei sunt prevederile care se referă la interzicerea alegerilor și restrângerea drepturilor civile. Printre cele mai vehiculate temeri în spațiul public a fost cea privind o eventuală mobilizare forțată a cetățenilor moldoveni aflați peste hotare. Autoritățile au respins categoric aceste speculații.
Ministerul Apărării dă asigurări că legea nu prevede aducerea forțată a cetățenilor moldoveni de peste hotare, ci reglementează modalitatea prin care aceștia pot reveni voluntar, pentru a-și apăra patria.
„Nu vom aduce și nici nu sunt prevăzute astfel de prevederi care să aducă forțat pe cineva de peste hotare. Atunci când țara va fi în pericol, ei trebuie să știe că se pot adresa la o ambasadă, la un consulat și de acolo să fie ghidați cum să ajungă în țară”, a explicat Ghenadie Cojocaru, secretar de stat la Ministerul Apărării.
Opoziția parlamentară, care acuză guvernarea că provoacă panică în rândul populației, a solicitat retragerea proiectului, invocând statutul de neutralitate.
„Eu nu cred că Republica Moldova este o țară care trebuie să se pregătească de război. Noi avem în primul rând un principiu constituțional, neutralitatea statului, care prevede alte lucruri, că Republica Moldova trebuie să promoveze pace, stabilitate în regiune”, a afirmat Alexandr Stoianoglo, deputat Alternativa.
„Am inițiat o petiție prin care cerem să retragă acest proiect care a isterizat societatea și a băgat frică în oameni. Eu vă aduc aminte că partidul de guvernare a câștigat alegerile prin cuvântul pace”, a declarat Vasile Costiuc, lider Democrația Acasă.
În replică, premierul Vasile Tofan a îndemnat la calm și a explicat necesitatea unui cadru normativ actualizat pentru situații excepționale.
„Vă rog frumos să nu creăm isterie pe loc gol. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație și fiecare stat responsabil, care gândește în interesul cetățenilor săi, trebuie să aibă un cadru pentru orice situație, inclusiv pentru situații excepționale”, a subliniat prim-ministrul Vasile Tofan.
Poziția a fost susținută și de majoritatea parlamentară, care dă asigurări că documentul va fi adaptat până la varianta lui finală.
„Exact la proiect acum nu mă pot pronunța pentru că nu l-am văzut, vă spun sincer. Noi o să analizăm foarte atent și proiectul și opiniile din diaspora, astfel încât să răspundem la toate preocupările cetățenilor”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Iar experții consideră că actualizarea cadrului legal este necesară, dar trebuie explicată clar populației.
„O țară neutră, cum este Republica Moldova, nu se pregătește de război. Ceea ce facem noi este să creăm un mecanism de apărare, de clarificare a acestor proceduri. Cel mai sensibil punct, din punctul meu de vedere, este implementarea practică. Noi avem legi foarte bune, care, din păcate, din lipsa bugetului sau din lipsa unor pârghii de implementare, nu sunt realizate”, afirmă Daniel Vodă, expert asociat IPRE.
Proiectul stabilește condițiile în care poate fi declarată starea de asediu sau de război. Prima poate fi instituită în cazul unor amenințări hibride asociate unor riscuri militare, iar Parlamentul o poate declara și fără propunerea președintelui. Starea de război este declarată de șeful statului, împreună cu premierul, în cazul unui atac armat. Documentul reglementează și mobilizarea rezerviștilor, care poate presupune restricții de deplasare, inclusiv pentru cetățenii moldoveni aflați peste hotare.
CITIȚI ȘI:
