Reforma administrației publice locale, contestată de opoziție. Ce răspunde Cancelaria de Stat
Reforma administrației publice locale, propusă de Guvern, întâmpină opoziție în Parlament. Partidul Nostru refuză să participe la consultările organizate în formula actuală, în timp ce Partidul Comuniștilor respinge conceptul reformei, invocând riscurile pentru comunitățile locale. Cancelaria de Stat afirmă că toate propunerile vor fi analizate.
Soluția propusă de Partidul Nostru este municipalizarea
Deputații Partidului Nostru au anunțat că nu vor participa la consultările organizate de Cancelaria de Stat privind reforma administrației publice locale, în formula propusă de guvernare.
„Republica Moldova are nevoie de o reformă adevărată, nu de o simplă redesenare a hărții administrative. Soluția susținută de fracțiunea Partidului Nostru este municipalizarea țării”, a declarat vicepreședinta fracțiunii, Elena Grițco, în cadrul unui briefing de presă susținut pe 6 noiembrie.
Elena Grițco a afirmat că municipalizarea centrelor raionale ar fi susținută de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care pledează pentru consolidarea administrației publice locale și descentralizare.
Totodată, parlamentara a amintit că și Vasile Tofan, înainte de a fi desemnat premier, promova „Formula Baltică”, care prevedea înființarea municipalităților pe teritoriul Republicii Moldova.
„Se impune o întrebare firească: ce s-a schimbat între timp, domnule Tofan? A ajuns actualul premier la concluzia că municipalizarea nu mai este o soluție sau și-a schimbat viziunea odată cu intrarea în funcția de prim-ministru?”, a declarat parlamentara.
Partidul Nostru consideră că planul de amalgamare a localităților cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori și de transformare a raioanelor în trei regiuni riscă să eșueze și să genereze costuri administrative, financiare și sociale.
*„Sunt prea multe întrebări la care nu avem răspunsuri: Ce se va întâmpla cu cetățenii din satele care își pierd primăriile? Cine le va reprezenta interesele în noile structuri administrative? Unde vor merge oamenii pentru a-și rezolva problemele elementare? Cum vor fi organizate serviciile publice?”, a punctat Elena Grițco.
Membrii fracțiunii consideră că, în lipsa unor mecanisme clare de tranziție, administrațiile care vor prelua responsabilitatea pentru mai multe localități riscă să fie suprasolicitate, din cauza deficitului de specialiști și a resurselor insuficiente.
PCRM: „Nu susținem un proces îndreptat împotriva propriilor cetățeni”
În aceeași zi, fracțiunea Partidului Comuniștilor a anunțat, în cadrul unui briefing de presă, că nu susține conceptul reformei prezentat de guvernare. Anunțul a fost făcut după consultările cu reprezentanții Cancelariei de Stat, desfășurate pe 4 noiembrie. Lidera formațiunii, Diana Caraman, a invocat numărul redus de primării care au acceptat amalgamarea voluntară.
„Partidul Comuniștilor s-a pronunțat public, încă la începutul anului, asupra faptului că așa-numita reformă a administrației publice locale duce la distrugerea bazelor statului Republica Moldova, îndepărtează și limitează cetățenii în exercitarea dreptului lor de a participa la luarea deciziilor privind dezvoltarea propriei comunități”, a declarat Diana Caraman.
Parlamentarii comuniști susțin că, prin această reformă, autoritățile ar urmări mai degrabă să bifeze anumite rezultate decât să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor.
„Fracțiunea Partidului Comuniștilor nu poate susține un proces distructiv, îndreptat împotriva statului Republica Moldova, a structurii sale administrativ-teritoriale, a comunităților și împotriva propriilor cetățeni”, a afirmat Diana Caraman.
Guvernul: „Scopul consultărilor este de a identifica cele mai bune soluții pentru comunități”
Solicitată să comenteze acuzațiile celor două fracțiuni parlamentare, Mariana Perju, șefa adjunctă a Direcției comunicare a Cancelariei de Stat, a subliniat că scopul consultărilor este identificarea celor mai bune soluții pentru comunități. Totodată, aceasta a precizat că toate propunerile vor fi analizate la definitivarea pachetului legislativ, indiferent de apartenența politică a autorilor.
„În consultări sunt implicați reprezentanții autorităților locale, ai comunităților, ai societății civile și ai partidelor politice, atât parlamentare, cât și extraparlamentare. Cancelaria de Stat a organizat consultări publice în toate regiunile țării. Pachetul legislativ a fost discutat și în Comisia parlamentară pentru administrație publică și dezvoltare regională, precum și cu asociațiile reprezentative ale autorităților locale”, a precizat Mariana Perju.
Referitor la acuzațiile privind existența unor erori tehnice în delimitarea teritorială prezentată pe platforma amalgamator.gov.md, funcționara a explicat că aceasta a fost concepută ca un instrument auxiliar pentru facilitarea procesului de amalgamare voluntară și nu face parte din metodologia aprobată prin hotărâre de Guvern. Totodată, etapa consultărilor publice are și rolul de a permite identificarea și corectarea eventualelor erori.
Reforma administrației publice locale vizează comasarea aparatelor administrative, în timp ce serviciile ar urma să fie prestate în continuare în localități, inclusiv prin intermediul centrelor unificate de prestare a serviciilor, indiferent dacă amalgamarea va avea loc în mod voluntar sau normativ, a mai precizat șefa adjunctă a Direcției comunicare a Cancelariei de Stat.
„În prezent, prin intermediul CUPS sunt disponibile 148 de servicii publice. Până la sfârșitul anului, vor fi adăugate încă 20 de servicii de stare civilă, prestate de Agenția Servicii Publice, precum și cinci servicii administrative oferite în prezent de primării. Acestea vor fi digitalizate și integrate în CUPS, astfel încât cetățenii să poată beneficia de servicii publice în propriile localități, fără a fi nevoiți să se deplaseze la centrul administrativ al primăriei amalgamate”, a subliniat Mariana Perju.
Propunerile și recomandările privind pachetul legislativ de reformă pot fi transmise în continuare la adresa de e-mail [email protected].
Potrivit propunerii prezentate de Guvern, cele 32 de raioane urmează să fie reorganizate în trei regiuni – Nord, Centru și Sud, iar Taraclia ar urma să devină municipiu de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia – statutul special.
Conform proiectului, primăriile nu vor putea avea mai puțin de 3.000 de locuitori. Cele care nu întrunesc acest prag vor trebui să se unească cu alte localități, fie prin amalgamare voluntară, fie prin amalgamare normativă.
În urma reorganizării, ar urma să rămână 273 de primării. Autoritățile susțin că noile structuri vor dispune de mai multe resurse și capacități pentru dezvoltarea comunităților.
CITIȚI ȘI:
