Revista presei interbelice: Locuințe ieftine pentru funcționarii din Chișinău
Ziarul Universul relata că, la șase ani de la adoptarea legii de împroprietărire urbană, mii de funcționari basarabeni încă așteptau terenuri pentru construcția de case. Potrivit președintelui Asociației Funcționarilor din Basarabia, în 1922 existau peste 4.500 de solicitanți.
Autoritățile au obținut un teren de aproximativ 300 de hectare la Chișinău, unde urmau să fie repartizate loturi de câte 1.000 de metri pătrați. Dar lucrările erau blocate de întârzieri administrative și de lipsa planurilor cadastrale.
Soluția propusă era interesantă: o companie din Praga, finanțată cu capital american, negocia construirea locuințelor cu plata în rate pe 20–23 de ani. Dacă banca americană accepta garanțiile, construcțiile ar fi putut începe în primăvara anului 1927.
Așadar, acum 100 de ani, la Chișinău se discuta deja despre locuințe construite prin finanțare internațională și achitate în rate pe două decenii. Râșcani, unde a fost identificat terenul, era atunci la marginea Chișinăului, într-o zonă destinată extinderii orașului. Astăzi, sectorul Râșcani este aproape de centrul orașului.
Ziarul Dimineața scria că la Chișinău funcționa o Școală de conductori de lucrări publice, unde erau pregătiți specialiști pentru construcții și infrastructură.
Era vorba despre tehnicieni care urmau să supravegheze lucrările de construcție. Ziarul publica lista profesorilor și a disciplinelor predate: geometrie, trigonometrie, contabilitate, fizică, chimie industrială, beton armat, construcții civile, poduri, căi ferate și topografie.
Așadar, acum 100 de ani, Chișinăul pregătea deja specialiști pentru construirea drumurilor, podurilor și clădirilor.
Ziarul Viitorul publica un articol omagial dedicat onomasticii principelui Mihai, viitorul rege Mihai I al României.
Publicația lega sărbătoarea Sfântului Mihail de amintirea lui Mihai Viteazul și îl numea pe micul principe, care împlinise recent cinci ani, „nădejdea de mâine a neamului nostru”.
Ziarul Știrea din Craiova anunța cu aceeași ocazie o comemorare a marelui Voievod Mihai Viteazul. Se anunța că Uniunea Ofițerilor de Rezervă și societatea „Prietenii Științei” organizau o ceremonie dedicată lui Mihai Viteazul și eroilor căzuți în război.
Urmau să răsune cântece patriotice, inclusiv „Oituzul”, interpretat de căpitanul Nișipeanu. Artiștii Teatrului Național din Craiova urmau să recite versuri patriotice, iar corul „Armonia” să susțină un program muzical.
Organizatorii îi rugau pe comercianți să închidă magazinele în timpul procesiunii.
Ziarul Lupta scria despre feminism și drepturile femeilor, o dezbatere transmisă la radio acum 100 de ani.
În 1926, ziarul parizian „L’Œuvre” invita la microfon personalități din lumea culturală și socială. Printre ele, avocata Mirapolska, doctor în drept, care a vorbit despre noul rol al femeii în societate.
Discuția a pornit de la o piesă de teatru în care o avocată, implicată în activitățile profesionale, ajunge să fie înșelată de soț. Mirapolska a respins ideea că o carieră ar distruge fericirea conjugală. Ea a criticat Codul civil francez, moștenit din epoca lui Napoleon, care limita independența juridică a femeilor căsătorite.
„Dacă femeile ar cunoaște mai bine legea, ar fi toate feministe”, declara avocata. Și încheia cu o idee interesantă: feminismul nu înseamnă război între femei și bărbați, ci progres social, ordine și armonie.
O dezbatere din 1926, iată, rămâne actuală și astăzi....
Autor: Dan Melnic
