Revista presei internaționale | Europa obține un loc la negocierile dintre Ucraina și Rusia
Presa internațională analizează perspectivele negocierilor de pace pentru Ucraina și participarea europenilor la reuniunea de la Abu Dhabi, unde mâine se vor întâlni delgațiile de la Kiev, Moscova și Washington. Alte teme abordate de publicațiile internaționale sunt consecințele victoriei democraților în alegerile americane, crizele politice din mai multe state europene, dificultățile formării unui nou guvern în Israel, precum și negocierile climatice care încep astăzi în Turcia.
Agenția Reuters informează că Franța a confirmat participarea sa la negocierile pentru Ucraina, programate pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi, dar nu a anunțat încă cine o va reprezenta. Potrivit agenției, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că europenii vor fi prezenți la reuniunea mediată de Statele Unite, unde urmează să fie discutate încheierea războiului ruso-ucrainean, inclusiv garanțiile de securitate postbelice. Reuters remarcă faptul că Donald Trump s-a declarat optimist în privința unui acord și a sugerat că Ucraina ar putea rămâne cu frontiere modificate. Agenția citează în același timp declarațiile secretarului de stat Marco Rubio, care confirmă progrese în discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate, dar precizează că nu există încă o înțelegere definitivă.
Participarea europenilor devine cu atât mai importantă cu cât Washingtonul examinează posibilitatea unui acord de securitate care să depășească problema Ucrainei, avertizează Financial Times. Publicația explică îngrijorările guvernelor europene prin temerea că președinții SUA și Rusiei ar putea negocia viitoarea arhitectură de securitate a continentului, inclusiv chestiuni care privesc direct NATO și suveranitatea statelor membre. Financial Times amintește că Rusia continuă să revendice întregul Donbas și urmărește să obțină concesii privind prezența militară occidentală în Europa. Potrivit diplomaților consultați de publicație, perspectivele unui armistițiu imediat rămân reduse, iar europenii încearcă să împiedice transformarea negocierilor de pace într-o înțelegere separată între Washington și Moscova.
În timp ce Kremlinul negociază viitorul relațiilor cu Occidentul, autoritățile ruse continuă să elimine ultimele instituții de presă independente, scrie jurnalista Elena Kostiucenko într-un comentariu pentru The Guardian. Autoarea analizează închiderea publicației Novaya Gazeta, după ani de presiuni, retragerea licenței, blocarea accesului la site și persecutarea jurnaliștilor care au investigat corupția, abuzurile autorităților și războaiele purtate de Rusia. Kostiucenko amintește că șase colaboratori ai ziarului au fost asasinați de-a lungul anilor, iar alții au fost amenințați sau obligați să părăsească țara. În opinia jurnalistei, distrugerea presei independente demonstrează că regimul Putin nu urmărește doar controlul informației, ci și eliminarea posibilității ca societatea rusă să conteste versiunea oficială a evenimentelor.
Temerile legate de activitățile Rusiei se extind și asupra unor state europene care nu sunt membre NATO, observă The Times, într-o investigație despre seria recentă de incidente de securitate din Irlanda. Ziarul britanic relatează că serviciile de securitate irlandeze examinează o posibilă legătură a Rusiei cu amenințările false cu bombă care au afectat zeci de zboruri, cu atacurile cibernetice și cu alertele trimise unor instituții publice. The Times precizează că responsabilitatea Moscovei nu a fost demonstrată, dar subliniază că incidentele au loc înaintea unui summit european de la Dublin, unde autoritățile pregătesc măsuri de securitate fără precedent. Publicația atrage atenția că neutralitatea militară nu protejează Irlanda de riscurile războiului hibrid, mai ales că teritoriul său găzduiește importante centre de date și infrastructuri de comunicații submarine. Problemele de securitate se suprapun peste dificultățile economice și politice cu care se confruntă mai multe guverne europene.
Deutsche Welle analizează situația Franței, unde protestele împotriva scumpirilor și politicilor de austeritate sporesc presiunea asupra unui guvern lipsit de majoritate parlamentară. Postul german explică faptul că executivul încearcă să răspundă revendicărilor sociale prin noi investiții în educație, dar datoria publică, ajunsă la aproximativ 119% din PIB, și creșterea costurilor împrumuturilor îi limitează posibilitățile financiare. Deutsche Welle remarcă faptul că promisiunile privind modernizarea școlilor și suplimentarea fondurilor pentru universități sunt greu de conciliat cu necesitatea reducerii deficitului bugetar. În evaluarea publicației, criza reflectă dificultatea autorităților franceze de a împăca așteptările societății cu constrângerile economice și regulile bugetare europene.
Nemulțumirile sociale influențează deja campania pentru alegerile prezidențiale franceze din 2027, constată Euronews, după prezentarea noului program electoral al liderului stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon. Publicația precizează că acesta propune majorarea salariului minim la 1.700 de euro, reducerea vârstei de pensionare și creșterea impozitelor pentru persoanele bogate, fără să prezinte deocamdată o evaluare financiară completă a măsurilor. Euronews evidențiază și orientarea controversată a politicii externe propuse de Mélenchon, care acordă prioritate conflictului israeliano-palestinian, susține retragerea Franței din structurile NATO și solicită un nou cadru european de securitate care să includă Rusia. Potrivit publicației, liderul stângii radicale ocupă locul al doilea în sondajele prezidențiale, cu aproximativ 18%, mult în urma liderei de extrema dreaptă Marine Le Pen, creditată cu 35–37% din intențiile de vot.
Climatul politic polonez a fost umbrit și de atacul armat de sâmbătă, 7 noiembrie, de la Cracovia, unul dintre cele mai grave incidente de acest fel din istoria recentă a țării, relatează Notes from Poland. Publicația precizează că șase persoane au fost ucise și alte 16 rănite, iar anchetatorii au descoperit ulterior cadavrele a trei membri ai familiei presupusului atacator, ridicând bilanțul total la nouă morți. Notes from Poland arată că procurorii au deschis o anchetă pentru terorism și verifică informațiile privind posibilele simpatii de extremă dreapta ale suspectului, dar insistă că motivul atacului nu a fost încă stabilit. Publicația subliniază caracterul excepțional al tragediei într-o țară cu una dintre cele mai reduse rate ale criminalității cu arme de foc din Europa.
În Serbia, după schimbarea istorică a raportului de forțe politice, atenția se îndreaptă spre instalarea noului Parlament, relatează televiziunea independentă N1. Potrivit postului, legislativul ales pe 25 octombrie se va reuni pe 17 noiembrie, după ce rezultatele definitive au fost validate pe 5 noiembrie. N1 amintește că Lista Studenților a obținut 140 dintre cele 250 de mandate parlamentare, față de 103 pentru alianța fostului președinte Aleksandar Vučić, punând capăt dominației politice exercitate de tabăra sa timp de 14 ani. Postul sârb de televiziune subliniază că deschiderea sesiunii parlamentare marchează începutul transferului instituțional al puterii, după victoria mișcării care a mobilizat societatea în jurul revendicărilor anticorupție.
Publicațiile occidentale urmăresc cu atenție și situația postelectorală din Israel, unde fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot, a primit duminică mandatul de a forma viitorul guvern. The Times of Israel arată că președintele Isaac Herzog i-a încredințat această misiune după ce 67 dintre cei 120 de deputați l-au recomandat pentru funcția de premier, față de 46 care l-au susținut pe Benjamin Netanyahu. The Times of Israel explică însă că sprijinul pentru desemnarea lui Eisenkot nu echivalează cu existența unei majorități guvernamentale, deoarece potențialii parteneri sunt divizați în privința colaborării cu partidele arabe și a serviciului militar obligatoriu pentru ultraortodocși. Publicația subliniază că Eisenkot încearcă să formeze un guvern de urgență națională, invitând inclusiv membri ai Likud și ai altor formațiuni apropiate de Netanyahu, dar negocierile vor presupune compromisuri politice dificile.
Perspectiva unei noi confruntări militare cu Iranul reprezintă una dintre cele mai importante probleme pe care viitorul guvern israelian le va moșteni, observă Al Jazeera, într-o analiză a declarațiilor contradictorii ale președintelui american Donald Trump. Publicația amintește că liderul de la Casa Albă a recunoscut contribuția războiului cu Iranul la înfrângerea republicanilor, dar a amenințat ulterior cu noi atacuri asupra instalațiilor iraniene. Al Jazeera notează că forțele americane au efectuat vineri lovituri limitate asupra sistemelor de apărare antiaeriană iraniene, în timp ce Teheranul încearcă să transmită mesaje de descurajare și să obțină avantaje în negocieri. Publicația avertizează că alternanța amenințărilor militare cu declarațiile despre apropierea unui acord face dificilă anticiparea următoarelor decizii ale Washingtonului și menține riscul unei noi escaladări.
Consecințele acestor confruntări asupra economiei mondiale sunt examinate de El País, care analizează dependența comerțului internațional de câteva rute maritime strategice. Cotidianul spaniol arată că închiderea Strâmtorii Ormuz și insecuritatea navigației în Marea Roșie, la care se adaugă problemele de trafic din Canalul Panama, au perturbat transporturile de energie și mărfuri, determinând creșterea costurilor logistice. El País subliniază că aceste rute concentrează o parte importantă a comerțului mondial, iar blocarea lor obligă companiile să aleagă trasee mai lungi și mai costisitoare. Publicația avertizează că efectele nu se limitează la scumpirea petrolului, ci se transmit treptat asupra prețurilor bunurilor de consum, investițiilor și competitivității economiilor dependente de importuri.
Criza energetică și conflictele internaționale complică eforturile de combatere a schimbărilor climatice, observă Le Monde, într-o analiză publicată cu ocazia deschiderii, astăzi, la Antalya, a conferinței climatice a ONU, COP31. Cotidianul atrage atenția că summitul se desfășoară într-un context complicat de războaie, tensiuni comerciale și retragerea Statelor Unite din Convenția ONU privind schimbările climatice. Le Monde atrage atenția asupra organizării neobișnuite a conferinței, prezidată de Turcia, dar cu negocierile coordonate de Australia. Potrivit cotidianului, cele două state urmăresc majorarea ponderii electricității în consumul energetic mondial de la 23% la 35% până în 2035. Publicația avertizează că dificultățile principale vor apărea în discuțiile privind renunțarea la combustibilii fosili și finanțarea tranziției energetice în țările sărace, într-un moment în care ajutorul internațional pentru dezvoltare este în scădere.
În sfârșit, South China Morning Post examinează modul în care competiția tehnologică dintre Statele Unite și China determină statele mijlocii să-și redefinească relațiile cu cele două mari puteri. Cotidianul din Hong Kong arată că țările din Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu preferă să coopereze selectiv cu Washingtonul și Beijingul în domeniul inteligenței artificiale, fără să se alinieze exclusiv uneia dintre tabere. Publicația citează concluziile unei conferințe organizate la Shenzhen, unde experții au explicat că statele respective urmăresc să obțină acces la tehnologii, investiții și infrastructură digitală, păstrându-și în același timp autonomia strategică. Potrivit South China Morning Post, această abordare arată că rivalitatea chino-americană nu conduce automat la împărțirea lumii în două blocuri, deoarece tot mai multe țări încearcă să profite de competiția dintre marile puteri fără să devină dependente de una dintre ele.
