Corespondență Dan Alexe | Europenii la masa negocierilor pentru Ucraina: Ce influență și ce rol?
Donald Trump urmărește să redeseneze securitatea europeană împreună cu Vladimir Putin. Europenii se arată tot mai îngrijorați că vor fi marginalizați. O serie de importante întâlniri săptămâna aceasta vor servi de cadru discuțiilor despre rezolvarea războiului din Ucraina. Miniștrii de externe ai Grupului celor Șapte (G7), forumul statelor celor mai dezvoltate (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA) s-au reunit la Paris, luni 9 noiembrie, pentru a discuta amenințarea cibernetică a Rusiei.
În paralel, marți și miercuri, 10-11 noiembrie, consilierii pentru securitate națională din Franța, Germania și Regatul Unit — cunoscuți drept grupul E3 — vor participa la discuții despre Ucraina, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, alături de trimișii Moscovei și Washingtonului.
Reprezentanții E3 vor informa un grup mai larg de parteneri în marginea reuniunii Comunității Politice Europene, care va avea loc joi la Dublin, cu scopul de a „extinde sfera discuțiilor”.
Discuțiile „ar putea cuprinde întreaga Europă”, s-a lăudat Donald Trump. Dar ce implică exact această propunere superlativă? Detaliile rămân vagi, dar se pare că ar viza stabilirea unui nou cadru de securitate la nivel european, dorit de Trump, care să includă și Rusia.
Prezența experților europeni la convorbirile din Abu Dhabi oferă Europei un cuvânt de spus, cel puțin în mod formal, în negocierile dintre Ucraina și Rusia, mediate de SUA. Cu toate acestea, este puțin probabil ca susținătorii unei abordări mai incluzive — printre care Giorgia Meloni și ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski — să fie mulțumiți, ceea ce prefigurează noi dispute cu privire la modul în care ar trebui să fie reprezentată UE.
Faptul că discuțiile se vor concentra pe o nouă „arhitectură de securitate europeană” — așa cum a declarat vineri Jared Kushner, ginerele și emisarul lui Donald Trump — a stârnit îngrijorare în Europa de Est și de Nord. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia, peste capul est-europenilor”, a declarat Sikorski jurnaliștilor, la Varșovia.
Problema este așadar că cei implicați cel mai direct rămân sceptici. Cele 27 de state membre în UE se tem să fie iarăși marginalizate, așa cum s-a întâmplat în negocierile de pace anterioare. „Avem deja o arhitectură europeană de securitate; NATO și Uniunea Europeană își joacă fiecare rolul”, a amintit Kaja Kallas, șefa diplomației europene. „Problema rămâne că Rusia continuă să încalce tratatele pe care se bazează... Putin nu deține un drept de veto asupra securității europene.” Pe deasupra, europenii se tem că un nou acord ar putea consolida poziția Kremlinului pe frontul diplomatic, mai ales având în vedere presiunea militară sporită pe care a exercitat-o asupra Ucrainei în ultimele săptămâni.
În același timp, aliații din NATO nu au fost informați la timp despre această întâlnire. Din partea SUA, la Abu Dhabi, vor fi prezenți ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner și negociatorul (și patron imobiliar) Steve Witkoff.
Relațiile dintre Moscova și Washington s-au încălzit grație planurilor lui Trump de a importa motorină rusească. Mai mult, momentul acestei „mari înțelegeri” nu este nesemnificativ: anunțul a venit a doua zi după o întâlnire între Donald Trump și Kirill Dmitriev, directorul general al fondului suveran rus, care este supus sancțiunilor și care acționează ca emisar al lui Putin.
Mulți aliați din NATO rămân rezervați în privința reuniunii. Jared Kushner, ginerele și trimisul lui Donald Trump, a explicat că acordul urmărește cinci obiective specifice: „Consultări continue privind securitatea, canale de comunicare fiabile în caz de criză, o transparență militară sporită, măsuri reciproce pentru reducerea riscului de escaladare și un cadru durabil pentru securitatea și stabilitatea pe termen lung în Europa”.
Rămâne însă ca și europenii să fie în mod real cooptați la atingerea unei soluții care privește în mod direct securitatea continentului.
