Programul „Moldova Pregătită”: Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență pentru primele 72 de ore
Republica Moldova lansează, în perioada 19-21 noiembrie, primele acțiuni din cadrul programului național „Moldova Pregătită”, o campanie de informare și conștientizare menită să ajute populația să se pregătească pentru situații de criză și să poată asigura o autonomie de cel puțin 72 de ore.
Autoritățile vor publica un ghid practic cu recomandări pentru cetățeni, inclusiv o listă a obiectelor și produselor care trebuie să se regăsească într-un rucsac de urgență. Reprezentanții Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC) precizează că inițiativa nu presupune întreruperea planificată a serviciilor esențiale, ci urmărește să sporească siguranța și capacitatea de reacție a oamenilor în situații neprevăzute.
„Moldova Pregătită” este un program național desfășurat pe parcursul a trei ani, care urmărește dezvoltarea unei culturi a pregătirii pentru situații de urgență, atât în rândul populației, cât și la nivelul instituțiilor statului.
„Populația trebuie să cunoască din timp cum să se pregătească pentru crize și ce trebuie să facă în astfel de situații, nu doar atunci când acestea se produc”, a subliniat Cătălina Ceban, coordonatoarea asistenței externe și relațiilor internaționale CNMC, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență
Unul dintre elementele centrale ale campaniei este pregătirea unui rucsac de urgență, care să conțină obiecte și produse necesare pentru cel puțin trei zile. Potrivit Cătălinei Ceban, acesta nu presupune achiziționarea unor echipamente costisitoare, ci organizarea lucrurilor pe care oamenii le au deja în gospodărie și completarea lor cu cele strict necesare.
Lista include produse alimentare neperisabile și o rezervă suficientă de apă potabilă pentru trei zile. De asemenea, sunt recomandate o lanternă, o baterie externă pentru telefon, medicamente, documentele personale și bani în numerar.
În cazul actelor, este important ca acestea să fie ușor accesibile, fiind recomandată inclusiv păstrarea unor copii ale buletinului de identitate. Conținutul rucsacului trebuie adaptat nevoilor individuale, în special în cazul persoanelor care necesită dispozitive medicale sau medicamente pentru tratarea afecțiunilor cronice de care suferă.
Cătălina Ceban a subliniat că scopul recomandărilor este de a-i ajuta pe cetățeni să reacționeze mai bine în situații neprevăzute, fără panică și fără a răspândi informații neverificate.
„La sigur, nu este vorba despre o sistare planificată a serviciilor esențiale pentru populație. Prin aceste 72 de ore venim pentru a le oferi mai mult confort cetățenilor, nu pentru a le crea un disconfort”, a declarat reprezentanta Centrului Național de Management al Crizelor.
Un ghid practic, adaptat mai multor situații de urgență
Ghidul destinat populației urmează să fie lansat oficial pe 19 noiembrie și va putea fi consultat public. Inițial, documentul va fi disponibil în limba română, ulterior urmând să fie tradus și în alte limbi, inclusiv rusă și găgăuză. Autoritățile își propun să asigure accesibilitatea informației și pentru persoanele cu deficiențe de auz.
Documentul va cuprinde recomandări pentru mai multe tipuri de situații de urgență, de la întreruperi ale alimentării cu energie electrică și probleme privind calitatea apei, până la situații care țin de survolarea neautorizată a spațiului aerian, riscuri seismice și probleme de sanitație.
„Acest ghid este un document flexibil, care se va orienta conform situațiilor de criză care pot interveni sau care deja au intervenit”, a explicat invitata emisiunii.
Pentru elaborarea documentului, Centrul Național de Management al Crizelor a organizat consultări publice la care au participat peste 500 de persoane.
Platformă de reziliență comunitară
Cătălina Ceban spune că formarea unei culturi a pregătirii necesită timp, informare constantă și implicarea întregii societăți. Tocmai de aceea, programul „Moldova Pregătită” a fost conceput pentru o perioadă de trei ani și nu se limitează doar la informarea cetățenilor, ci urmărește și consolidarea capacităților instituțiilor statului.
Totodată, la 19 noiembrie, urmează să fie creată o platformă de reziliență comunitară, care va reuni reprezentanți ai mass-media, autorităților publice locale, societății civile și mediului de afaceri. Scopul acesteia este de a încuraja cooperarea și implicarea comunităților în dezvoltarea capacității de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.
La nivel instituțional, eforturile sunt coordonate prin Platforma Națională de Management al Crizelor, în care sunt implicate peste 70 de instituții și mai mult de 300 de persoane.
Inițiativa se înscrie într-un efort mai amplu la nivel european de consolidare a pregătirii populației. Reprezentanta Centrului Național de Management al Crizelor a subliniat că reziliența unei societăți nu poate fi construită doar prin intervenția instituțiilor statului, ci presupune eforturi comune, responsabilitate și informare din timp.
CITIȚI ȘI:
