Filarmonica Națională, la șase ani de la incendiu: Muzica răsună printre ruine, iar artiștii așteaptă o nouă sală de concerte
Viitorul clădirii Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” rămâne incert, la șase ani de la incendiul devastator care a distrus-o aproape în totalitate. Autoritățile analizează mai multe propuneri privind crearea unui spațiu modern, destinat atât muzicienilor, cât și publicului. Costul proiectului ar putea depăși 50 de milioane de euro.
Incendiul care a schimbat destinul uneia dintre cele mai importante instituții culturale din Republica Moldova a izbucnit pe 24 septembrie 2020, în timpul unor lucrări de reparație care au provocat un scurtcircuit. Intervențiile de amploare au durat timp de aproximativ șapte ore, iar focarele au fost lichidate complet abia în dimineața zilei următoare.
Astăzi, în locul scenei principale au rămas doar ruine, printre care a crescut vegetație. Elementele arhitecturale care au supraviețuit incendiului au o valoare istorică și culturală deosebită și sunt incluse în Registrul monumentelor de importanță națională. Din vechea clădire se mai disting, pe alocuri, scările de marmură care duc spre balcoane.
În pofida imaginilor dezolante, Filarmonica nu a dispărut din viața culturală a țării. Compozitorul și directorul artistic al instituției, Marian Stârcea, vine zilnic la clădirea mistuită de flăcări și pornește muzica, pentru ca oamenii să nu uite de existența acesteia și de rolul pe care l-a avut în cultura Republicii Moldova.
„Eu vin la Filarmonică în fiecare zi, de aproape șase ani. Dacă veniți astăzi la Filarmonică și auziți muzică, eu o pornesc în fiecare zi, pentru ca ea să răsune. Ca să nu se uite că Filarmonica există”, a menționat Marian Stârcea pentru emisiunea „Scaner” de la Moldova 1.
Acesta spune că, uneori, muzica îi face pe trecători să creadă că instituția și-a reluat activitatea în clădirea devastată. Unii chiar au întrebat dacă pot intra la concerte.
Pentru directorul artistic, gestul are și o semnificație simbolică. El consideră că există riscul ca importanța Filarmonicii Naționale să fie treptat uitată, deși instituția a reprezentat cândva una dintre cele mai puternice organizații concertistice din țară, reunind 23 de colective artistice. Pe scena sa au evoluat unii dintre cei mai apreciați muzicieni ai lumii.
Colectivele artistice continuă activitatea
Deși clădirea nu mai poate găzdui spectacole, activitatea artistică a Filarmonicii continuă. Cele patru colective ale instituției, alături de soliști, susțin concerte, participă la turnee și dezvoltă proiecte noi.
Marian Stârcea spune că lipsa unui spațiu propriu complică organizarea activităților, deoarece artiștii depind de disponibilitatea altor săli și de resursele financiare pentru turnee.
Printre proiectele pregătite se numără un concert simfonic realizat în colaborare cu trupa Carla's Dreams, care urmează să fie prezentat la Cluj, în România.
Directorul artistic susține că revenirea într-o clădire nouă nu pare să fie un obiectiv realizabil în viitorul apropiat. În opinia sa, atitudinea față de patrimoniul cultural și față de importanța Filarmonicii a fost, de-a lungul anilor, una care nu a favorizat salvarea și reconstruirea instituției.
El amintește inclusiv de declarațiile unor foști miniștri ai Culturii, potrivit cărora în clădirea mistuită de flăcări nu ar fi existat nimic regretabil. Marian Stârcea consideră că asemenea afirmații reflectă o subestimare a rolului pe care arta și muzicienii l-au avut în promovarea Republicii Moldova peste hotare.
„Țara noastră nu este cunoscută în lume prin președinți, parlamentari, judecători sau miniștri. Țara noastră este cunoscută prin artiștii care au făcut Moldova celebră în lume”, afirmă compozitorul.
Spectacolele corale necesită condiții speciale
De aproape șase ani, colectivele Filarmonicii își desfășoară activitatea în principal în Palatul Național „Nicolae Sulac”. Condițiile de acolo sunt bune, însă spațiul nu poate înlocui sala proprie, cu acustica și dotările necesare pentru repetiții și concerte.
Directorul artistic al Capelei Corale „Doina”, Ilona Stepan, spune că principala necesitate a muzicienilor este un spațiu conceput special, dotat cu instrumente adecvate și cu o acustică potrivită spectacolelor corale și instrumentale.
„Avem nevoie de o sală, avem nevoie de instrumente bune. Avem nevoie de o sală în care să existe o anumită acustică, în care să putem lucra. Și nu este ceva ieșit din comun. Este pur și simplu ceea ce este necesar și ceea ce am avut”, a spus Ilona Stepan.
În pofida dificultăților, Capela Corală „Doina” continuă să se dezvolte și să atragă noi muzicieni. Printre cei care s-au alăturat recent colectivului se numără doi dirijori din Ucraina, refugiați în Republica Moldova, ambii cu pregătire profesională solidă.
Ilona Stepan spune că a fost bucuroasă să-i primească în echipă și că aceștia s-au integrat foarte bine. Pentru a le facilita integrarea, conducerea colectivului a decis să le ofere ocazia de a pregăti un concert de muzică ucraineană, programat pentru 19 noiembrie.
Viitorul Filarmonicii, fără o decizie finală
În luna august, ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a anunțat că nu a fost luată încă o decizie privind reconstrucția edificiului. Pe masa autorităților se află mai multe propuneri arhitecturale, elaborate atât de specialiști din Republica Moldova, cât și de experți din străinătate.
Înainte de stabilirea soluției finale, autoritățile intenționează să organizeze consultări publice și să solicite opiniile muzicienilor, pentru ca viitorul spațiu să răspundă atât cerințelor artiștilor, cât și nevoilor spectatorilor.
Potrivit estimărilor preliminare, proiectul ar putea depăși 50 de milioane de euro. Nu este vorba doar despre renovarea unei clădiri afectate de incendiu, ci despre crearea unui spațiu concertistic modern, conceput pentru a asigura condiții corespunzătoare de activitate artistică și pentru a oferi publicului o experiență muzicală la standarde actuale.
Până la materializarea unui asemenea proiect, artiștii Filarmonicii Naționale continuă să cânte în alte săli, să susțină concerte și să ducă mai departe tradițiile instituției care, timp de decenii, a fost unul dintre principalele repere ale vieții muzicale din Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
