Revista presei internaționale | Rusia a obținut avantaje înaintea noilor negocieri cu Ucraina; Securitatea Europei, pe agenda tratativelor mediate de SUA
Presa internațională analizează perspectivele negocierilor de pace pentru Ucraina și participarea europenilor la reuniunea de la Abu Dhabi, unde azi se vor întâlni delegațiile de la Kiev, Moscova și Washington. Aplanarea crizei din Orientul Mijlociu și contradicțiile politicii energetice europene se numără printre celelalte teme abordate de publicațiile străine.
Casa Albă se declară prudent optimistă înaintea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, care încep astăzi la Abu Dhabi sub mediere americană, relatează Axios. Publicația dezvăluie că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au discutat aproape zilnic, în ultimele două săptămâni, cu reprezentanții Kievului și Moscovei pentru pregătirea reuniunii. Jurnaliștii americani arată însă că principalul obstacol rămâne revendicarea Rusiei de a controla întregul Donbas, în timp ce Ucraina refuză să-și retragă trupele de pe teritoriile pe care le apără. Axios observă că Washingtonul speră să obțină progrese în privința garanțiilor de securitate și a încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice, dar Kremlinul nu a acceptat deocamdată un armistițiu.
The Washington Post avertizează că Moscova a obținut deja un avantaj înaintea negocierilor pentru Ucraina, programate la Abu Dhabi. Ziarul arată că administrația Trump a acceptat să discute și viitoarea arhitectură de securitate a Europei, una dintre principalele revendicări ale Kremlinului. Experții citați de publicație se tem că Rusia ar putea obține în acest fel dreptul de a influența deciziile altor state, inclusiv în privința apartenenței la NATO. Publicația consideră că această concesie diplomatică este cu atât mai problematică, cu cât Moscova nu a acceptat încetarea focului și continuă atacurile asupra Ucrainei.
După aproape cinci ani de război în Ucraina, sprijinul europenilor pentru Kiev rămâne majoritar, dar disponibilitatea lor de a suporta costurile ajutorului militar începe să scadă, constată Le Monde. Cotidianul francez citează un sondaj potrivit căruia trei sferturi dintre cetățenii Uniunii Europene susțin continuarea asistenței pentru Ucraina, însă inflația și dificultățile economice alimentează nemulțumirile. Partidele populiste exploatează aceste probleme pentru a cere reducerea ajutorului și încheierea războiului prin concesii teritoriale făcute Rusiei, explică Le Monde. Experții consultați de publicație avertizează că această oboseală politică ar putea deveni unul dintre principalele avantaje ale Kremlinului, care mizează pe slăbirea solidarității occidentale.
Uniunea Europeană va aloca 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră, coordonat de România și Bulgaria, relatează Politico. Publicația precizează că, de la începutul lunii octombrie, cel puțin nouă nave comerciale au fost lovite în zonele economice maritime ale celor două state, patru s-au scufundat, iar 34 de marinari au murit sau sunt dați dispăruți. Jurnaliștii arată că România atribuie Rusiei responsabilitatea pentru aceste atacuri, în timp ce Bulgaria evită să formuleze aceeași acuzație, semn al divergențelor dintre cele două guverne. Politico evidențiază și o altă dificultate: Washingtonul negociază separat un acord pentru siguranța navigației în Marea Neagră, pe baza unor propuneri venite din Turcia, dar Moscova nu a acceptat până acum condițiile susținute de Ucraina.
În Statele Unite, democrații au câștigat controlul Congresului, dar efectele asupra Europei rămân incerte, avertizează The Guardian. Ziarul scrie că înfrângerea republicanilor nu îl va determina neapărat pe Donald Trump să devină mai conciliant față de aliații europeni. Publicația anticipează noi presiuni asupra Europei, inclusiv pentru reducerea sprijinului militar acordat Ucrainei și retragerea unor trupe americane de pe continent. Guvernele europene trebuie să se pregătească pentru relații mai dificile cu Washingtonul, chiar dacă democrații ar reveni la Casa Albă în 2028, conchide The Guardian.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, riscă să devină una dintre principalele victime politice ale înfrângerii republicanilor în alegerile pentru Congres, constată Foreign Policy. Revista americană informează că republicanul Thomas Massie a depus luni o rezoluție cu opt capete de acuzare împotriva șefului Pentagonului, inclusiv pentru declanșarea războiului cu Iranul fără autorizarea Congresului și operațiunile militare americane din Venezuela. Publicația subliniază că inițiativa beneficiază de sprijinul unor lideri democrați, dar înlăturarea lui Hegseth ar necesita și o majoritate de două treimi în Senat, dificil de obținut în actuala configurație politică. Potrivit analizei, chiar dacă președintele Trump continuă să-l susțină, Hegseth riscă să fie supus unor anchete parlamentare ample după instalarea noului Congres, pe 3 ianuarie.
În Israel, premierul Benjamin Netanyahu încearcă să împiedice formarea unui guvern condus de adversarul său politic Gadi Eisenkot, care a primit mandatul de a construi o coaliție, scrie The Jerusalem Post. Ziarul dezvăluie că liderii partidului Likud se tem că formațiunile ultraortodoxe, aliate până acum cu Netanyahu, ar putea susține noul guvern dacă obțin condiții favorabile privind scutirea studenților religioși de serviciul militar. Această problemă a devenit decisivă pentru negocierile de coaliție, deoarece Eisenkot nu dispune deocamdată de o majoritate sigură, explică The Jerusalem Post. Potrivit analizei ziarului, Netanyahu riscă să piardă puterea nu printr-un acord între adversarii săi tradiționali, ci prin schimbarea poziției propriilor aliați.
Prețul petrolului a coborât luni la cel mai redus nivel din ultimele zece săptămâni, după ce Donald Trump a declarat că reluarea atacurilor americane asupra Iranului este foarte puțin probabilă, scrie Financial Times. Cotidianul britanic arată că petrolul Brent s-a ieftinit cu aproape 6%, până la aproximativ 92 de dolari pe baril, pe fondul speranțelor că Washingtonul va încerca să încheie conflictul prin negocieri. Analiștii citați de ziar consideră că înfrângerea republicanilor în alegerile pentru Congres a sporit presiunile asupra președintelui american pentru a pune capăt unui război care a provocat scumpirea energiei. Financial Times avertizează însă că divergențele dintre Washington și Teheran rămân importante, iar securitatea transporturilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz nu este încă garantată.
Pe fondul războaielor din Orientul Mijlociu și al perturbării transporturilor comerciale, pirateria maritimă a revenit în Golful Aden și în apropierea coastelor Somaliei, dezvăluie Associated Press într-un reportaj realizat la bordul unei fregate spaniole din misiunea navală europeană Atalanta. Agenția arată că, de la începutul atacurilor rebelilor houthi asupra navigației comerciale, în noiembrie 2023, au fost înregistrate 79 de atacuri piraterești în regiune, dintre care aproximativ 30 după izbucnirea războiului cu Iranul, în februarie anul acesta. Jurnaliștii precizează că șase nave comerciale au fost capturate între aprilie și august, iar armatorii suportă costuri suplimentare pentru securitate, asigurări și modificarea rutelor. Experții consultați de Associated Press avertizează că instabilitatea din Yemen și Somalia poate compromite din nou securitatea uneia dintre cele mai importante căi maritime dintre Asia și Europa.
Conferința ONU privind schimbările climatice, deschisă luni în Turcia, scoate la iveală contradicțiile dintre angajamentele ecologice ale Uniunii Europene și preocupările guvernelor pentru securitatea energetică, transmite Euronews. Postul european de televiziune arată că, deși Bruxellesul susține reducerea dependenței de combustibilii fosili, mai multe state caută noi surse de petrol și gaze pentru a limita costurile energiei. Jurnaliștii prezintă exemplele României, Greciei și Ungariei, care încearcă să-și consolideze aprovizionarea prin exploatări proprii sau prin diversificarea importurilor. Euronews apreciază că presiunile economice și temerile privind competitivitatea industriei europene vor îngreuna adoptarea unor angajamente climatice mai ambițioase.
China încearcă să devină lider mondial în automatizarea porturilor maritime, prin care trece peste 80% din volumul comerțului mondial, informează Reuters. Agenția arată că Beijingul investește în terminale controlate de inteligența artificială, macarale automatizate și sisteme informatice care coordonează transporturile internaționale. Experții citați avertizează că extinderea acestor tehnologii în porturile altor țări ar putea permite Chinei să obțină informații comerciale sensibile și să influențeze circulația mărfurilor în eventualitatea unei crize internaționale. Reuters consideră că această competiție reprezintă o nouă dimensiune a rivalității dintre Beijing și Washington, înaintea summitului APEC din China, unde este așteptată o întâlnire între Donald Trump și Xi Jinping.
Statele din Asia Centrală încearcă să-și reducă dependența de infrastructura digitală a Rusiei, după ce atacurile ucrainene asupra unor centre de date rusești au perturbat funcționarea serviciilor informatice în mai multe țări din regiune, relatează South China Morning Post. Cotidianul din Hong Kong arată că Tadjikistanul a inaugurat o conexiune directă prin fibră optică cu China , în timp ce Kazahstanul și Azerbaidjanul au construit, cu sprijin european, un cablu submarin de 380 de kilometri prin Marea Caspică. Publicația constată că aceste proiecte urmăresc să diversifice legăturile digitale, dar consolidează în același timp influența Chinei și intensifică rivalitatea dintre Beijing și Washington pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale. Analiza avertizează că desprinderea de rețelele rusești nu garantează independența tehnologică a regiunii, deoarece noile centre de date depind de investiții străine, de accesul la semiconductori americani și de resurse energetice suficiente.
