Reforma de miliarde a salariilor bugetarilor. Majorări de la 14% la peste 100%
Salariile angajaților din sectorul bugetar ar putea crește începând cu 1 ianuarie 2027, însă majorările vor varia în funcție de categoria profesională. Guvernul pregătește o reformă a sistemului de salarizare, care vizează profesorii, funcționarii publici, primarii, judecătorii, procurorii și alte categorii de bugetari. Proiectul, care urmează să fie examinat în ședința Guvernului de joi, 12 noiembrie, prevede majorarea salariilor de bază și introducerea unor reguli mai stricte pentru acordarea sporurilor și premiilor.
Noua formulă de salarizare urmărește reducerea diferențelor salariale dintre angajații care îndeplinesc atribuții similare. Potrivit Ministerului Finanțelor, actualul sistem, introdus în 2018, a devenit tot mai complicat din cauza numeroaselor excepții și plăți suplimentare.
În unele cazuri, angajații care ocupă funcții identice și au aceiași coeficienți de salarizare pot primi salarii care diferă cu 30–40%, doar din cauza valorii de referință aplicate.
În prezent, sunt utilizate zece valori de referință, cuprinse între 1.400 și 4.700 de lei. Din 2027, numărul acestora ar urma să fie redus la șase, cu valori între 4.200 și 6.900 de lei.
Valoarea de referință este suma care se înmulțește cu coeficientul de salarizare aferent fiecărei funcții pentru a determina salariul de bază. Noile valori urmează să fie aprobate prin legea bugetului de stat.
Majorări salariale pentru profesori și angajații din școli
În învățământul general, valoarea de referință ar urma să crească de la 2.500 la 4.200 de lei. Totodată, vor fi modificați și coeficienții de salarizare. Pentru funcția de profesor, noua grilă prevede un coeficient de 2.67, față de 3.16 în grila actuală.
Creșterea valorii de referință nu înseamnă însă că salariul lunar va crește în aceeași proporție. În prezent, remunerarea cadrelor didactice include și o plată fixă de 1.300 de lei, precum și majorări pentru gradele didactice. Din 2027, suma fixă ar urma să fie integrată în noua grilă de salarizare și nu va mai fi acordată separat.
Potrivit simulărilor salariale, salariul lunar brut al unui profesor fără grad didactic ar putea crește de la 10.780 la 12.335 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 14%.
Creșteri salariale sunt estimate și pentru profesorii care dețin grade didactice, însă cuantumul acestora va varia în funcție de categoria de salarizare.
Majorări procentuale mai mari sunt prevăzute pentru unele categorii de personal auxiliar. De exemplu, salariul unei dădace sau al unui asistent al educatorului ar putea crește cu aproximativ 32%, iar cel al unui bucătar-șef - cu 37%.
Salarii mai mari pentru primari, conducătorii statului și magistrați
Majorări salariale sunt prevăzute și pentru primari, conducătorii statului, judecători și procurori. În unele cazuri, salariile de bază ar putea crește cu câteva mii sau chiar zeci de mii de lei lunar, în funcție de postul ocupat.
Salariul de bază al primarului general al municipiului Chișinău, calculat potrivit grilei actuale la aproximativ 29.000 de lei, ar putea ajunge la circa 40.000 de lei în 2027. Aceeași retribuție ar urma s-o ridice și bașcanul Găgăuziei.
Pentru primarii localităților cu până la 3.000 de locuitori, noua grilă prevede un salariu de bază de aproximativ 22.000 de lei lunar.
Primarii localităților cu 3.001 - 5.000 de locuitori ar putea primi circa 24.000 de lei, iar cei ai localităților cu între 5.001 și 10.000 de locuitori - aproximativ 26.000 de lei.
În localitățile cu peste 10.000 de locuitori, salariul de bază ar putea ajunge la aproape 29.000 de lei.
În prezent, calculele bazate pe grila actuală indică salarii de bază cuprinse între aproximativ 16.000 și 18.000 de lei pentru categorii comparabile.
Modificări substanțiale sunt prevăzute și pentru conducătorii statului. Potrivit calculelor bazate pe coeficienții de salarizare și valorile de referință, salariul de bază brut al președintelui Republicii Moldova ar urma să crească de la aproximativ 22.300 de lei la aproape 55.700 de lei lunar.
Același salariu de bază ar urma să fie stabilit și pentru președintele Parlamentului. Pentru ambele funcții, valoarea de referință utilizată la calcularea salariului ar urma să crească de la 1.400 la 5.300 de lei.
În sistemul judecătoresc, simulările indică o majorare a salariului de bază de la aproximativ 23.300 la 28.600 de lei pentru un procuror teritorial care nu a promovat evaluarea externă. În cazul unui judecător din categoria corespunzătoare, salariul ar putea crește de la circa 29.700 la 34.300 de lei.
Creșteri salariale sunt estimate și pentru judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea externă. Astfel, salariul de bază al unui procuror din această categorie ar putea crește de la aproximativ 31.300 la 37.700 de lei, iar cel al unui judecător - de la circa 35.500 la 42.500 de lei lunar.
Toate aceste sume reprezintă estimări ale salariilor de bază brute, calculate potrivit grilelor de salarizare, și nu veniturile nete pe care angajații le vor primi după reținerea impozitelor și contribuțiilor obligatorii.
Sporurile de performanță vor fi acordate mai selectiv
Una dintre principalele schimbări vizează modul de acordare a sporurilor de performanță. Potrivit Ministerului Finanțelor, aproape 99% dintre angajații din sectorul bugetar sunt în prezent eligibili pentru această plată suplimentară. În nouă dintre cele 12 subgrupuri profesionale analizate, ponderea ajunge la 100%.
Autoritățile consideră că, în aceste condiții, sporul de performanță a devenit aproape o componentă garantată a salariului, fără să mai reflecte în mod corespunzător rezultatele individuale ale angajaților.
Noul mecanism urmărește acordarea mai selectivă a acestor plăți. Pentru categoriile de personal cărora li se aplică regulile generale, angajații evaluați cu calificativul „foarte bine” ar putea beneficia de un spor de 5–7% din salariul de bază, iar cei care obțin calificativul „excelent”, de 10–15%.
Totodată, proiectul stabilește plafoane de 10%, 20% sau 30% din fondul salariilor de bază al instituției pentru finanțarea sporurilor specifice, în funcție de categoria de personal. Cumulate cu sporurile de performanță, aceste plăți nu vor putea depăși plafonul general de 30%.
Ministerul Finanțelor argumentează că, în sistemul actual, unele sporuri specifice pot ajunge până la 120%, ceea ce face ca veniturile angajaților să depindă într-o măsură prea mare de plățile suplimentare.
Reforma urmărește ca salariile fixe să reprezinte cel puțin 70% din fondul de salarizare al instituțiilor. Astfel, o parte dintre resursele alocate în prezent sporurilor și premiilor ar urma să fie redirecționată către salariile de bază.
Aproape 45.000 de bugetari au nevoie de compensații pentru a ajunge la salariul minim
O altă problemă identificată de autorități este numărul mare de angajați ale căror salarii, calculate potrivit grilei de salarizare, se situează sub nivelul minim garantat.
În 2026, aproximativ 44.651 de angajați din sectorul bugetar, reprezentând 19.7% din total, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca salariile lor să ajungă la nivelul minim de 6.300 de lei.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, noua grilă de salarizare ar urma să reducă această pondere la 14.1% în 2027. Totodată, valoarea medie a compensației pentru un post ar putea scădea de la 1.183 la 450 de lei lunar.
Proiectul prevede și măsuri de protecție pentru angajații ale căror venituri ar putea scădea în urma modificării formulei de calcul. Dacă drepturile salariale stabilite potrivit noilor reguli vor fi mai mici decât salariul mediu lunar de referință al angajatului, diferența ar urma să fie acoperită printr-o plată compensatorie, în condițiile prevăzute de lege.
Această garanție are scopul de a preveni reducerea nominală a veniturilor angajaților existenți, însă nu presupune menținerea tuturor sporurilor și beneficiilor prevăzute de sistemul anterior.
Costul reformei salariale
Majorarea salariilor va presupune cheltuieli suplimentare semnificative pentru bugetul public.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, cheltuielile totale de personal sunt estimate la 32.79 de miliarde de lei în 2026 și ar putea crește la aproximativ 37.4 miliarde de lei în 2027 sau cu 4.61 de miliarde mai mult.
Estimările iau în calcul atât reforma salarizării, cât și modificările fiscale privind contribuțiile sociale achitate de angajatori. Ministerul Finanțelor precizează că aceste calcule ar putea fi ajustate în funcție de deciziile bugetare și de alte măsuri care urmează să fie implementate.
Reforma este planificată pentru perioada 2026–2032 și va fi aplicată treptat. Pe lângă majorările salariale prevăzute pentru 1 ianuarie 2027, autoritățile își propun să reducă numărul valorilor de referință de la șase la patru până în 2032.
Potrivit notei de fundamentare, reforma sistemului de salarizare vizează aproximativ 227.000 de angajați din sectorul bugetar.
Amintim că reforma salarizării în sectorul bugetar urma inițial să intre în vigoare la 1 septembrie 2026. Autoritățile au amânat însă aplicarea noilor grile salariale pentru 1 ianuarie 2027, invocând presiunile asupra bugetului, provocate de șocurile economice și energetice, precum și necesitatea asigurării resurselor financiare pentru majorări.
Pe 19 august, premierul Vasile Tofan și-a cerut scuze pentru nerespectarea termenului anunțat și a promis că noile salarii vor fi aplicate de la începutul anului viitor.
Pentru a compensa amânarea, Guvernul a anunțat plăți unice de 2.000–4.000 de lei pentru angajații eligibili din sectorul bugetar, cu salarii brute sub 20.000 de lei.
CITIȚI ȘI:
