Unsprezece probleme ale sistemului penitenciar din R. Moldova: Deținuții n-au bani pentru studii, lucrătorii au salarii mici
Sistemul penitenciar din Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme, care afectează atât deținuții, cât și angajații. Supraaglomerarea celulelor, accesul limitat al deținuților la programe de formare profesională, deficitul de personal medical și salariile mici se numără printre problemele semnalate la ședința Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice din 11 noiembrie.
Comisia a identificat 11 probleme cronice ale sistemului penitenciar, în urma exercitării controlului parlamentar, a vizitelor inopinate în penitenciare și a discuțiilor cu angajații acestora.
Salarii mici și deficit de personal
Angajații penitenciarelor au semnalat mai multe probleme care le afectează activitatea zilnică. Printre cele mai grave se numără salariile mici, lipsa unor garanții sociale suficiente, deficitul de personal, fluctuația cadrelor și riscurile de securitate. La acestea se adaugă epuizarea fizică și emoțională a angajaților.
O problemă majoră este și siguranța personalului, în condițiile în care numărul angajaților aflați în serviciu este mult prea mic în raport cu cel al deținuților.
„În unele penitenciare există de la trei până la cinci gardieni aflați în tura de noapte la peste 400 de condamnați. Orice breșă de securitate din sistemul penitenciar influențează în mod direct securitatea națională a Republicii Moldova”, a menționat deputatul socialist Grigore Novac, președintele Comisiei.
Potrivit acestuia, deficitul de personal este cauzat, în mare parte, de salariile mici, care nu reflectă riscurile profesiei și responsabilitățile angajaților.
În cadrul ședinței a fost discutată și problema protecției sociale. Angajații penitenciarelor solicită menținerea actualelor condiții de pensionare pentru personalul cu statut special.
„Angajații solicită să nu fie majorată vârsta de pensionare și să nu fie modificate condițiile de pensionare”, a precizat Grigore Novac.
Totodată, personalul penitenciar cere păstrarea facilităților de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, considerate un stimulent important pentru menținerea angajaților în sistem.
Acces limitat la educație și servicii medicale în penitenciare
Problemele sistemului penitenciar îi afectează și pe deținuți. Potrivit constatărilor Comisiei parlamentare, supraaglomerarea penitenciarelor îngreunează administrarea instituțiilor de detenție, afectează procesul de resocializare a condamnaților și contribuie la creșterea riscului de recidivă.
O altă problemă majoră este accesul limitat la servicii medicale de calitate. Printre cauzele identificate se numără salariile mici, deficitul de personal medical și dificultățile legate de acreditarea serviciilor medicale din penitenciare.
În aceste condiții, administrațiile penitenciarelor întâmpină dificultăți în asigurarea personalului medical prevăzut de articolul 231 alineatul (1) din Codul de executare al Republicii Moldova.
Potrivit acestei prevederi, „orice penitenciar trebuie să aibă la dispoziție serviciul cel puțin al unui medic generalist, al unui medic stomatolog și al unui medic psihiatru”.
Comisia a semnalat și dificultăți în organizarea cursurilor de formare profesională pentru condamnații care doresc să învețe o meserie și să obțină o diplomă sau un certificat de calificare.
Accesul la cursuri pentru însușirea unei a doua sau a treia meserii este și mai dificil, deoarece acestea presupun costuri pe care mulți deținuți nu și le pot permite.
Situația complică și eforturile administrațiilor penitenciare de a organiza activități ocupaționale și programe de reintegrare socială.
O altă problemă identificată de Comisie vizează dificultățile de menținere a disciplinei în rândul deținuților care încalcă regulile de detenție, precum și eficiența măsurilor disciplinare aplicate acestora.
Lipsa condițiilor pentru desfășurarea activităților economice
Alte două probleme semnalate de Grigore Novac vizează dificultățile de organizare a activităților economice în penitenciare. Printre principalele obstacole se numără lipsa unor facilități fiscale care să încurajeze agenții economici să își desfășoare activitatea în instituțiile de detenție, dar și insuficiența spațiilor amenajate corespunzător.
Adaptarea încăperilor existente necesită investiții și presupune proceduri administrative complicate, ceea ce limitează posibilitățile penitenciarelor de a atrage agenți economici și de a crea locuri de muncă pentru deținuți.
„În cazul în care este necesară executarea unor lucrări de demolare, reconstrucție sau reparație, procesul devine destul de birocratic și pune la grea încercare posibilitățile instituției, chiar dacă există dorința administrației de a oferi astfel de încăperi. Pentru aceste lucrări sunt necesari bani, ceea ce face uneori imposibilă adaptarea spațiilor la condițiile solicitate de agentul economic”, a conchis Grigore Novac.
Potrivit ultimului bilanț anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cele 17 penitenciare din Republica Moldova se aflau, la sfârșitul anului trecut, 6.334 de persoane private de libertate, cu 490 mai multe decât la sfârșitul anului 2024.
Într-un raport publicat în decembrie 2025, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) a constatat unele progrese în sistemul penitenciar din Republica Moldova. Printre acestea se numără îmbunătățirea calității hranei și a procedurilor de înregistrare și raportare a leziunilor corporale.
De asemenea, experții nu au primit plângeri privind rele tratamente fizice aplicate de personalul penitenciar în cele trei instituții vizitate. Cu toate acestea, raportul a semnalat persistența violenței și intimidării între deținuți, precum și a condițiilor precare de detenție.
Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa după rata încarcerării, cu 245.4 deținuți la 100.000 de locuitori, potrivit statisticilor Consiliului Europei pentru anul 2025. Sistemul penitenciar continuă să se confrunte cu probleme grave, printre care supraaglomerarea unor spații de detenție, deficitul de personal și accesul limitat la servicii medicale.
Aceste deficiențe continuă să genereze condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Printre încălcările constatate se numără condițiile necorespunzătoare de detenție și asistența medicală insuficientă acordată persoanelor private de libertate.
Pentru a îmbunătăți condițiile de detenție, autoritățile intenționează să construiască un nou penitenciar în apropierea localității Bubuieci, suburbie a capitalei, care va înlocui Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Proiectul prevede o capacitate de 1.050 de locuri și un buget estimat la aproximativ 76 de milioane de euro. Construcția acestuia, însă, a fost însă amânată de mai multe ori.
CITIȚI ȘI:
