Inflația riscă să anuleze efectul majorărilor salariale din sectorul bugetar. Expert: Creșterile trebuie să depășească rata inflației
Reforma din sectorul bugetar, care prevede majorarea veniturilor angajaților începând cu 1 ianuarie 2027, nu garantează automat o creștere a puterii de cumpărare, dacă inflația se va menține la niveluri ridicate. Avertismentul a fost făcut de expertul economic Marin Gospodarenco la emisiunea „În Context”, de la Moldova 1, din 11 noiembrie.
Acesta susține că veniturile bugetarilor trebuie să crească anual mai rapid decât prețurile pentru ca angajații să simtă o îmbunătățire reală a nivelului de trai.
Reforma salarială, o uniformizare „pe mai mulți ani”
Potrivit lui Marin Gospodarenco, obiectivul central al reformei este reducerea inegalităților salariale acumulate de la ultima mare schimbare a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, realizată în 2018.
„Guvernul Republicii Moldova, cu ajutorul Ministerului Finanțelor, vine să corecteze inegalitățile care există acum în salarizarea din sectorul public. Cei care au primit mai puțin, în urma acestei reforme, vor primi ceva mai mult. Vorbim despre o creștere salarială de la 9 până la 25%. În sectorul justiției, creșterea este de doar 9% — cea mai mică din toată această grilă. Urmează sănătatea și învățământul, cu circa 15%, administrația publică în general, cu 16-17%, iar armata, cu 19-20%. Sunt creșteri destul de bune, dacă luăm în considerare deficitul bugetar al Republicii Moldova”, a explicat expertul.
Potrivit lui, fondul de salarizare pe țară va crește cu circa 4.6 miliarde de lei, ajungând la aproximativ 38 de miliarde de lei pentru anul 2027, bani pe care Guvernul intenționează să-i identifice din veniturile suplimentare generate de noua politică fiscală, în special din accize.
„Acestea sunt bani viitori, care urmează să fie încasați. De aceea trebuie să vorbim și despre sustenabilitatea finanțelor publice. Reforma aceasta nu se face pentru un an sau doi — calendarul reformei este până în 2032, iar diferitele trepte, grile și coeficienți se schimbă treptat”, a precizat Gospodarenco.
„Dacă inflația e la fel de mare ca și creșterea salariului, puterea de cumpărare rămâne aceeași”
Unul dintre principalele riscuri semnalate de economist este că scumpirile ar putea anula efectul majorărilor prevăzute de Guvern.
„Cel mai important lucru pe care trebuie să-l vadă funcționarul public este rata inflației. Putem vorbi despre o creștere de 15% sau 25%, dar dacă avem o rată a inflației de 11%, puterea de cumpărare a cetățenilor Republicii Moldova scade. Dacă ai avut o creștere salarială de 11% și o rată a inflației anuale tot de 11%, înseamnă că salariul tău, în principiu, nu s-a majorat — puterea de cumpărare a rămas aceeași. Este bine că Guvernul ridică salariile în administrația publică, centrală și locală, este un pas bun, dar dinamica creșterii trebuie să fie, în fiecare an, cel puțin mai mare decât rata inflației”, a explicat Gospodarenco.
Economistul a explicat că majorările procentuale mai mari sunt acordate, de regulă, categoriilor cu salarii mici, pentru a reduce decalajele istorice, deși diferențele absolute rămân considerabile.
„Cei cu salarii mai mici îi ajung, din urmă, pe cei cu salarii mai mari. Dar, dacă ai un salariu de 7.000 sau 8.000 de lei și o creștere de 15%, ai cu puțin peste 1.000 de lei mai mult, în timp ce cel care a primit 40.000 sau 50.000 de lei va primi, la rândul lui, o creștere de 10-12%”, a precizat Gospodarenco.
El a mai explicat mecanismul compensațiilor pentru angajații ale căror salarii ar putea scădea odată cu noua grilă, de exemplu în serviciul fiscal sau cel vamal.
„Dacă ai avut un salariu destul de mare, iar în urma reformei salariul tău nou va fi mai mic, trebuie să compensăm diferența dintre salariul nou și cel pe care deja l-ai avut. Funcționarii publici trebuie să înțeleagă că nu vor avea un salariu mai mic decât cel de astăzi”, a spus economistul.
Salariile conducerii statului: „Nu este normal ca un președinte să primească mai puțin decât un ministru”
În ceea ce privește majorările prevăzute pentru conducerea țării, Gospodarenco consideră că acestea sunt justificate de responsabilitățile funcțiilor și de necesitatea unei grile salariale echilibrate în administrația publică.
„Noi am vorbit de mult timp că un președinte de țară nu poate avea un salariu mai mic decât un ministru — un ministru va avea, în urma acestei reforme, 52.000 de lei. Nu este normal ca cel care poartă responsabilitatea unei țări să primească mai puțin decât un ministru. Asta nu este în regulă pentru o țară care tinde spre Uniunea Europeană”, a afirmat economistul, precizând că salariul președinției crește de circa 2.5 ori, după ani în care acestei componente nu i s-a acordat atenție.
El a legat însă acest argument de necesitatea unor salarii decente pentru întreaga administrație publică, nu doar pentru conducere.
„Când avem discrepanțe atât de mari — un ministru primește 52.000 de lei, iar un medic 20.000, sau un profesor primește 10.000-12.000 de lei — atunci avem probleme. Noi, ca Minister al Finanțelor, ca economie, trebuie să ridicăm toate salariile, până ajungem la un nivel la care și miniștrii pot avea salarii bune, iar cetățeanul obișnuit poate spune: are ministrul 52.000, dar am și eu 35.000-40.000 de lei”, a explicat Gospodarencu, adăugând că remunerarea adecvată a funcționarilor publici este necesară și pentru a atrage specialiști calificați către stat, în contextul procesului de aderare la UE și al necesității de a alinia legislația la standardele europene.
Sporurile „exorbitante”, reduse — dar salariul de bază crește la 70% din venit
Economistul a confirmat că noua lege reduce plafonul sporurilor și premiilor, de la jumătate la o cincime dintr-un salariu de bază — o măsură contestată de sindicate, dar a explicat că aceasta vine la pachet cu o creștere a ponderii salariului fix.
„Salariul de funcție va reprezenta 70% din structura salariului total — deja este bine. Cele 30% rămase sunt sporurile. Noi am avut sporuri exorbitante, de până la 120%, 100%. Prin această lege, astfel de sporuri nu vor mai fi posibile”, a precizat Gospodarencu, adăugând că schimbarea va aduce mai multă transparență și va limita situațiile în care angajații din companiile cu capital public ajungeau la salarii de 120.000-200.000 de lei.
„Salariile managerilor din întreprinderile de stat trebuie să fie legate de salariul mediu pe economie. Nu poți să dai un salariu de 200.000 sau 250.000 de lei unui manager, având un salariu mediu pe economie de 700-800 de lei... prognozat. Am avut investigații jurnalistice care au arătat ce salarii au managerii acestor instituții de stat — asta nu mai este posibil”, a spus economistul, precizând că noua lege va introduce un plafon de 3-6 salarii medii pe economie, în funcție de tipul și posibilitățile întreprinderii.
Inflația de 11%, presiune suplimentară pe bugetari și pe cei cu credite
Inflația de aproape 11% și perspectivele unei noi creșteri a prețurilor complică estimările privind evoluția economiei Republicii Moldova. Economistul Marin Gospodarenco consideră că prognozele Băncii Naționale sunt prea optimiste și estimează că inflația ar putea ajunge la 11–12% până la sfârșitul anului.
„Avem o inflație de 11%. Banca Națională prognozase, pentru trimestrul 4 din 2026, o rată de 9.2%, dar am ajuns deja la 11% — o depășire clară față de ținta Băncii Naționale, de 3.5-6.5%. Pentru trimestrul întâi al anului viitor, Banca și-a schimbat din nou prognoza și se așteaptă la o inflație de 9-10%, deși noi credem că s-ar putea ajunge la 11-12% până la finalul anului 2026”, a declarat economistul, adăugând că evoluția depinde în mare măsură de situația din Golful Persic și de prețul petrolului, care a scăzut recent la circa 89-90 de dolari pe baril, de la 112-115 dolari, cu efecte deja vizibile asupra prețului carburanților.
El a atras atenția și asupra efectelor deciziei Băncii Naționale de a majora rata de bază, pentru a tempera inflația, o măsură care va scumpi, în același timp, creditele.
„Peste o săptămână, două sau maximum trei, ratele dobânzilor la credite vor crește din nou — cu circa 1.5 puncte procentuale, cu siguranță. Asta contează pentru cei care au credite ipotecare sau de consum. Totodată, firmele nu vor investi dacă au un credit scump, iar noi avem deja o creștere economică de doar 0.6% — sub 1% — potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statistică. Asta nu e de glumă”, a avertizat Gospodarencu, precizând că rata de bază a Băncii Naționale a urcat de la 5% la 11% în ultima perioadă, un nivel pe care îl consideră ineficient într-un context de inflație importată.
Guvernul urmează să examineze, joi, 12 noiembrie, proiectul de reformă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care vizează aproximativ 227.000 de angajați, profesori, funcționari publici, primari, judecători, procurori și alte categorii, și care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Reforma reduce numărul valorilor de referință folosite la calcularea salariilor de la zece la șase, eliminând situațiile în care angajați cu funcții și coeficienți identici primesc salarii care diferă cu 30-40%. Pentru învățământ, de exemplu, salariul brut al unui profesor fără grad didactic ar urma să crească de la 10.780 la 12.335 de lei, o majorare de circa 14%, în timp ce un polițist cu cinci ani vechime ar putea ajunge la aproximativ 12.000 de lei net, iar un medic specialist, la 15.300 de lei net.
Printre cele mai mari creșteri se numără cea a primarului general al Chișinăului, al cărui salariu de bază ar urma să crească de la aproximativ 29.000 la circa 40.000 de lei, și cea a președintelui țării, al președintelui Parlamentului și a premierului, ale căror salarii de bază brute ar urma să ajungă la aproape 56.000 de lei, de la aproximativ 22.300 de lei în prezent.
Totodată, reforma limitează sporurile de performanță, de care beneficiază, în prezent, aproape 99% dintre bugetari — la 5-15% din salariul de bază, în funcție de calificativul obținut, și plafonează cumulul tuturor sporurilor la 30% din salariul de bază. Măsura vine după ce Ministerul Finanțelor a constatat că unele sporuri specifice ajungeau, în prezent, până la 120% din salariu.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, aproximativ 44.651 de bugetari, adică 19.7% din total, au nevoie în prezent de compensații pentru a ajunge la salariul minim de 6.300 de lei, pondere pe care reforma ar urma să o reducă la 14.1% în 2027. Costul total al reformei este estimat la 4.61 miliarde de lei suplimentari pentru anul 2027, cheltuielile de personal urmând să crească de la 32.79 la aproximativ 37.4 miliarde de lei.
CITIȚI ȘI:
