Privatizarea Hotelului „Zarea”, doar o parte a problemei. Năsui anunță o reformă amplă a companiilor de stat: „Nu trebuie să privatizăm de dragul privatizării”
Prețul solicitat și procedurile complicate de participare la licitație ar fi putut descuraja potențialii investitori interesați de Hotelul „Zarea” din Chișinău. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, consideră că, pe lângă preț, statul trebuie să țină cont și de barierele administrative pe care le impune celor care vor să cumpere un bun public. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Eu și Uniunea Europeană”, de la Moldova 1.
„La prețul acela nu ți-l cumpără nimeni. S-ar putea să fie o situație de genul acesta și în cazul Hotelului Zarea”, a declarat Claudiu Năsui.
Ministrul consideră că prețul solicitat nu este singurul element care poate îndepărta potențialii cumpărători. Și procedurile de participare la licitații pot deveni o piedică, dacă presupun garanții financiare mari, un volum excesiv de documente și obținerea mai multor avize.
În opinia sa, statul trebuie să analizeze situația companiilor publice în ansamblu, nu să trateze fiecare privatizare ca pe un caz separat.
„Ce ar trebui făcut este să avem o viziune mai de ansamblu asupra tuturor companiilor de stat și să avem o gestiune de portofolii asupra lor. Pentru că ideea că facem așa, granular, mai un hotel, o făbricuță, în dreapta și în stânga, nu o să ne rezolve problemele de fond”, a explicat Năsui.
Acesta a precizat că Guvernul pregătește un pachet de reformă a companiilor de stat, dar nu a oferit deocamdată detalii, întrucât documentul nu a fost lansat. Întrebat când va fi prezentat, ministrul a răspuns că acest lucru ar urma să se întâmple „în următoarele săptămâni”.
Consilii independente și reducerea influenței politice
În cadrul discuției, Năsui a fost întrebat și despre modul în care vor fi administrate întreprinderile care vor rămâne în proprietatea statului, inclusiv despre numirea unor consilii independente, reducerea numărului de membri și limitarea influenței politice.
Ministrul a confirmat că aceste subiecte vor fi incluse în pachetul de reformă. El a recunoscut că au existat scandaluri legate de administrarea companiilor publice, dar a subliniat că asemenea probleme nu sunt specifice doar R. Moldova.
„Aceleași scandaluri au fost și în România și în alte țări din Uniunea Europeană. Deci problemele noastre nu sunt doar ale noastre. Avem o răceală, nu avem o boală exotică. O răceală știm cum se tratează. Trebuie doar să implementăm și noi tratamentul adecvat”, a declarat Năsui.
Întrebat dacă întreprinderile vor avea manageri profesioniști și dacă aceștia vor fi recrutați din R. Moldova sau din străinătate, ministrul a spus că privatizarea unor companii către grupuri europene ar putea aduce în funcții de conducere inclusiv specialiști moldoveni care lucrează deja în străinătate.
El a dat exemplul unor cetățeni moldoveni care au ajuns în poziții importante în companii europene și care ar putea reveni în țară dacă investitorii ar prelua întreprinderi locale.
„În momentul în care o companie de genul acela cumpără ceva în Moldova, o să vrea să-și trimită un om în care are încredere și care cunoaște și locul, și cunoaște și țara. Și aceia vor fi fix moldoveni”, a afirmat ministrul.
Năsui a susținut că scopul privatizării nu ar trebui să fie simpla înstrăinare a proprietății publice, ci creșterea eficienței economice și atragerea investițiilor. În opinia sa, schimbarea regimului de proprietate este necesară pentru ca întreprinderile să funcționeze după principii economice competitive.
„Privatizarea nu trebuie făcută de dragul privatizării. Privatizarea o faci pentru că asta este sistemul care te duce la prosperitate economică mai mare”, a declarat ministrul.
El a comparat sistemele economice din blocul de Est și cel de Vest din perioada Războiului Rece, susținând că diferența esențială era regimul proprietății. Potrivit lui, menținerea unor modele de administrare moștenite din perioada sovietică nu poate produce rezultatele economice specifice economiilor occidentale.
Ministrul a legat reforma companiilor de stat și de posibilitatea revenirii diasporei. Potrivit lui, investițiile și dezvoltarea unor întreprinderi productive ar putea crea locuri de muncă și ar putea atrage înapoi specialiștii moldoveni care au acumulat experiență în străinătate.
„S-ar putea să vină înapoi diaspora aceea, mai ales în momentul în care ai un dinamism economic mult mai mare, în care ai niște companii care au interesul să îi trimită aici, ca să construiască aici cu cunoștințele din Vest”, a spus Năsui.
Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din Chișinău, a fost scos la licitație cu un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, după ce niciun investitor nu a depus o cerere de participare, deși termenul de înregistrare fusese prelungit cu două luni.
Unul dintre obstacolele indicate de Agenția Proprietății Publice (APP) este garanția de participare, care în cazul hotelului se ridica la 11 milioane de lei. Directorul APP, Ion Dodon, a explicat că un potențial cumpărător trebuia să dispună de această sumă și să o transfere agenției pentru a putea participa la licitație.
După eșecul mai multor licitații de privatizare, APP a anunțat că intenționează să simplifice procedurile. Printre modificările analizate se numără reducerea garanției de participare, acceptarea garanțiilor bancare, prelungirea termenului pentru semnarea contractelor și digitalizarea procesului. Agenția vrea, de asemenea, să ofere investitorilor mai multe informații despre bunurile scoase la vânzare.
Amintim că Hotelul „Zarea” se numără printre bunurile statului pentru care nu au fost găsiți cumpărători în cadrul procedurilor de privatizare. Inițial, autoritățile au stabilit un preț de 106 milioane de lei.
CITIȚI ȘI:
- Încă trei întreprinderi de stat vor putea fi privatizate până în octombrie
