R. Moldova trebuie să reducă birocrația pentru a-și pregăti economia de aderarea la UE. Claudiu Năsui: „Trebuie să eliminăm barierele din calea antreprenoriatului”
Integrarea europeană presupune nu doar adoptarea legislației comunitare, ci și crearea unui mediu în care întreprinderile mici să poată activa și să se dezvolte fără obstacole administrative excesive. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, susține că birocrația și reglementările disproporționate contribuie la menținerea economiei informale și descurajează investițiile.
„Dacă statul îți face o viață foarte grea să fii la alb, atunci ai să fii fie la negru, fie n-ai să muncești deloc”, a declarat ministrul la emisiunea „Eu și Uniunea Europeană”, de la Moldova 1.
Acesta consideră că regulile trebuie adaptate la dimensiunea întreprinderilor, astfel încât micii antreprenori să nu fie obligați să respecte aceleași cerințe administrative ca marile companii.
„Dacă reglementezi pe cei mici așa cum reglementezi pe cei mari, îi omori pe cei mici”, a afirmat Năsui.
Ministrul a menționat că simplificarea procedurilor și reducerea barierelor administrative sunt două dintre prioritățile ministerului pentru perioada următoare.
În opinia ministrului, una dintre probleme este aplicarea acelorași reguli atât întreprinderilor mici, cât și companiilor mari, fără a ține cont de capacitatea acestora de a respecta cerințele administrative. În timp ce o corporație își poate permite să angajeze avocați și contabili pentru a gestiona documentația, un antreprenor aflat la început de drum poate renunța la activitate sau poate ajunge să lucreze informal.
„Dacă reglementezi pe cei mici așa cum reglementezi pe cei mari, îi omori pe cei mici. (...) O reglementare care nu ține cont de talie, o reglementare care nu ține cont de proporționalitatea unor măsuri”, a explicat ministrul.
Năsui afirmă că modelul european presupune tocmai crearea unor condiții în care întreprinderile mici să se poată dezvolta, fără să fie împovărate de aceleași cerințe ca marile companii.
„Și Uniunea Europeană, să știți că exact asta ne spune. Și modelele europene de succes exact asta fac. (...) Tocmai modelul european e să lași micii antreprenori să crească”, a declarat oficialul.
Ministrul a menționat că reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și înlesnirea investițiilor sunt printre prioritățile instituției pe care o conduce. El a spus că autoritățile au început deja să elimine barierele din calea antreprenoriatului și a amintit, în acest context, proiectul „Start”, care permite deschiderea unei afaceri direct de pe telefon, cu o notificare, iar ulterior vor urma controalele.
Totodată, Năsui consideră că statul nu ar trebui să decidă ce domenii economice trebuie să devină motoare de creștere, ci să le permită antreprenorilor să identifice oportunitățile și să investească. În acest sens, a dat exemplul turismului medical, dezvoltat în R. Moldova prin inițiative private, care atrag pacienți din Statele Unite, Franța, Italia și Canada.
„Ce trebuie să facă politicienii este să lase tocmai aceste forțe antreprenoriale să se manifeste, să nu le pună bețe în roate”, a afirmat ministrul.
Referindu-se la competitivitatea economiei, oficialul a spus că unele companii din R. Moldova sunt deja pregătite pentru piața europeană și exportă în Uniunea Europeană. Totuși, pentru ca acest potențial să fie valorificat, sunt necesare reforme.
„Moldova are potențialul acesta și antreprenorial, și economic. Nu este niciun motiv pentru care nu putem reuși. Singurul lucru pe care trebuie să-l facem sunt aceste reforme”, a declarat Claudiu Năsui.
Ministrul a mai spus că ritmul de creștere economică nu poate fi stabilit prin decizii politice, ci depinde de capacitatea economiei de a produce. Potrivit lui, această capacitate poate fi consolidată prin reformele pe care R. Moldova trebuie să le implementeze în procesul de apropiere de Uniunea Europeană.
„Creșterea aceea economică să știți că nu vă vine din pix. Nu o stabilește un politician (...). O determină capacitatea aceasta a economiei de a produce. Și aceasta este mai mare sau mai mică în funcție de aceste reforme pe care ne obligă și Uniunea Europeană să le facem”, a declarat ministrul.
R. Moldova își propune să închidă 25 de capitole de negociere în 2027
În cadrul emisiunii, ministrul a fost întrebat și despre obiectivul autorităților de a închide 25 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană în anul 2027. Năsui s-a arătat încrezător că acest lucru va fi posibil, menționând că există o concentrare a ministerelor asupra îndeplinirii angajamentelor.
„Cele 25 de capitole eu sunt convins că le vom închide. Pentru că văd cum este această concentrare, acest focus care este foarte mare în interiorul ministerelor pentru a rezolva toate problemele, pentru a închide aceste capitole”, a declarat ministrul.
El a precizat însă că reforma companiilor de stat și închiderea capitolelor de negociere sunt procese legate, dar nu identice. Unele măsuri din domeniul întreprinderilor publice sunt programate pentru a doua jumătate a anului 2027, însă autoritățile încearcă să le implementeze cât mai repede.
Năsui a mai spus că R. Moldova beneficiază de sprijinul Uniunii Europene, inclusiv prin expertiză, pentru a accelera anumite reforme.
Întreprinderea „Start”, o soluție pentru reducerea economiei informale
Un alt instrument prezentat de ministru este întreprinderea „Start”, care ar urma să le permită cetățenilor să deschidă și să desfășoare anumite activități economice cu un număr redus de formalități administrative.
Potrivit lui Năsui, persoanele interesate vor putea să-și înregistreze afacerea prin intermediul site-ului Agenției Servicii Publice și să înceapă activitatea fără a obține în prealabil toate aprobările necesare în regimul obișnuit.
„Poți să începi să muncești, trebuie să respecți regulile și vei fi verificat după”, a explicat ministrul.
Măsura ar putea viza activități precum prepararea și comercializarea produselor gastronomice la domiciliu, producerea de mobilă sau prestarea unor servicii, inclusiv de manichiură. Năsui a precizat că domeniile sensibile, precum armamentul și jocurile de noroc, vor rămâne reglementate.
Ministrul a subliniat că regimul simplificat se aplică întreprinderilor mici. Pe măsură ce o afacere se dezvoltă, aceasta va trebui să obțină autorizațiile, licențele și avizele necesare pentru activitatea sa.
În ceea ce privește protecția consumatorilor, Năsui a spus că autoritățile s-au inspirat din modelul francez și urmăresc transpunerea unor norme europene pentru gastronomia casnică.
„Noi tot ce facem este că zicem: hai să le transpunem și pe celelalte, să avem fix aceleași norme”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, normele de siguranță trebuie să fie adaptate dimensiunii activității, fără a impune unei afaceri mici cerințe administrative disproporționate.
Mai puține granturi și mai multe instrumente financiare pentru antreprenori
Năsui a vorbit și despre schimbarea abordării în ceea ce privește sprijinul oferit mediului de afaceri. Ministrul consideră că reducerea taxelor și a birocrației este o modalitate mai eficientă de a încuraja antreprenoriatul decât distribuirea granturilor de către stat.
„Cel mai bun sistem de a încuraja antreprenoratul e prin a reduce și taxele și birocrația”, a afirmat oficialul.
El a explicat că granturile sunt finanțate din resurse publice, iar distribuirea acestora presupune intervenția statului în alocarea capitalului. În schimb, instrumentele financiare acordate prin intermediul băncilor presupun evaluarea proiectelor și a riscurilor de către instituțiile de credit, precum și obligația beneficiarilor de a restitui banii.
Ministrul a menționat că Guvernul va continua să respecte angajamentele existente privind finanțarea antreprenorilor, însă nu consideră oportună majorarea granturilor în condițiile deficitului bugetar.
Deficitul bugetar, o altă provocare pentru reformele economice
Referindu-se la situația finanțelor publice, Năsui a declarat că deficitul bugetar de 6% este unul foarte mare și că reducerea acestuia ar trebui să se facă prin diminuarea cheltuielilor statului, nu prin majorarea taxelor.
Potrivit ministrului, creșterea taxelor ar putea descuraja antreprenoriatul și munca legală, alimentând economia informală. În schimb, reducerea cheltuielilor ar permite diminuarea presiunii asupra mediului de afaceri.
„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului. Chiar dacă e politic foarte greu”, a declarat Năsui.
Economia R. Moldova a crescut cu 0.6% în primul semestru
În cadrul emisiunii, ministrul a fost întrebat și despre ritmul de creștere economică, după ce datele Biroului Național de Statistică arătau o creștere de 0.6% în primul semestru al anului, în timp ce estimarea din aprilie indica un avans de 2.2%.
Năsui a evitat să ofere o prognoză privind evoluția economiei până la sfârșitul anului, menționând că nu a participat la elaborarea estimărilor inițiale.
El a subliniat însă că o creștere economică sustenabilă nu poate fi stabilită prin decizii politice, ci depinde de capacitatea economiei de a produce.
„Creșterea aceea economică să știți că nu vă vine din pix. Nu o stabilește un politician (...). O determină capacitatea aceasta a economiei de a produce. Și aceasta este mai mare sau mai mică în funcție de aceste reforme pe care ne obligă și Uniunea Europeană să le facem, dar vrem și noi să le facem”, a declarat ministrul.
Totodată, Năsui a menționat că R. Moldova are potențial antreprenorial, iar unele companii private exportă deja pe piața europeană și sunt competitive. În opinia sa, reformele trebuie să creeze condițiile pentru dezvoltarea unor întreprinderi moldovenești mai mari și pentru atragerea investițiilor.
Amintim că cel mai recent raport al Comisiei Europene, prezentat pe 4 noiembrie, constată progrese în procesul de integrare europeană a R. Moldova, dar semnalează și vulnerabilități economice, printre care investițiile insuficiente, competitivitatea redusă, ponderea mare a economiei informale, deficitul de forță de muncă și problemele în aplicarea regulilor concurenței.
CITIȚI ȘI:
